BCE a operat joi o schimbare majoră, aprobând abandonarea, la sfârșitul lui decembrie, a vastului său program de susținere a economiei din zona euro, în ciuda norilor gri care se acumulează asupra creșterii, scrie AFP.
Concret, institutul monetar din Frankfurt va înceta să achiziționeze noi titluri de datorii private și publice, abandonând această armă adoptată în 2015 pentru a susține activitatea și, deci, prețurile.
Inedit în 20 de ani de existență a BCE, acest program anti-criză a evitat fără îndoială o deflație în zona euro și o criză economică de amploare inedită, într-un moment în care începea cu greu să-și revină din criza datoriilor.
Cu un vârf de 80 de miliarde de euro pe lună până în aprilie 2017, aceste achiziții au încetinit lent și nu mai reprezintă acum decât 15 miliarde de euro pe lună, din octombrie.
În final, Banca centrală europeană va fi injectat la sfârșitul lui decembrie suma imensă de 2.600 de miliarde de euro pe piețe, în cadrul acestei operațiuni.
Oricât de îndrăzneț ar fi fost, acest program continuă să stârnească controverse deoarece este perceput de critici, în Germania și în alte țări nordice foarte stricte pe plan monetar, drept o manieră de a ajuta indirect guvernele.
Timing nepotrivit?
Astăzi, sfârșitul acestui program denumit QE ("Quantitative easing", relaxare cantitativă) se justifică "deoarece nu mai există riscuri serioase de deflație", spune Bruno Cavalier, economist șef la Oddo BHF.
Dar, pentru Friedrich Heinemann, de la institutul german ZEW, sfârșitul achizițiilor de active "intervine într-un moment prost", "când perspectivele conjuncturale se deteriorează în zona euro".
Atentă să mențină condiții de finanțare favorabile, BCE și-a reafirmat angajamentul de a reinvesti în stocuri de datorii la scadență, pentru o „perioadă prelungită”.
De altfel, consiliul guvernatorilor a menținut rata dobânzilor de intervenție la minimul istoric, "cel puțin" până în vara lui 2019.
