Sistemul financiar din România consideră că iniţiativele legislative privind introducerea unei taxe pe active bancare şi aprobarea unui pachet de legi restrictive pentru finanţare vor avea efecte negative profunde, iar măsurile anunţate riscă să grăbească recesiunea în România, se arată într-o scrisoare deschisă a comunităţii bancare reprezentată de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi de Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), citează Agerpres.
"Efectele acestor iniţiative nu vor contribui la stabilitate şi dezvoltare, ci vor grăbi instalarea unei recesiuni economice. Această recesiune înseamnă deprecierea cursului, scăderea pieţei imobiliare, distrugerea de locuri de muncă, scumpirea finanţării, în final o lovitură la adresa bunăstării tuturor românilor", se spune în scrisoarea deschisă.
Potrivit documentului, sistemul financiar bancar din România a asigurat responsabil stabilitatea financiară a ţării în contextul crizei economice precedente: acţionarii au suportat pierderile integral din bani proprii, au menţinut liniile de finanţare în perioada cea mai turbulentă şi au sprijinit revenirea economică prin finanţare ieftină şi stabilă pentru stat şi pentru economia reală la nivelul ţărilor din regiune.
"În acest context, sistemul financiar respectă politica fiscală în funcţie de priorităţile guvernării, dar respinge şi dezaprobă cu tărie: adoptarea unor măsuri fără consultare prealabilă pentru a stabili eficienţa şi impactul acestora; mistificarea modului de a desfăşura afaceri al băncilor din România; condamnarea întregului sistem bancar pentru probleme structurale ale economiei româneşti (lipsa de investiţii, impredictibilitate fiscală şi legislativă, neajustarea veniturilor la productivitate, politici inflaţioniste)", se menţionează în document.
Conform organizaţiilor, declaraţiile oficiale au poziţionat sistemul financiar bancar drept inamic al statului - un punct de vedere fals, dăunător şi fără nicio utilitate.
"Această strategie politizează relaţia cu un partener cheie al dezvoltării economice - în fapt, principalul finanţator al Statului Român - şi subminează încrederea instituţională. În contextul economic şi geopolitic actual, această decizie va avea costuri ridicate de încredere pentru Statul Român. Sistemul financiar bancar din România îşi va respecta obligaţiile fiscale şi legislative, aşa cum a făcut-o şi până acum. Misiunea sectorului este să ofere o viaţă mai bună pentru clienţi, stabilitate pentru economie şi un viitor mai sigur. Este adevărat că cine munceşte, câteodată greşeşte, dar sectorul financiar a făcut greşeli pe care şi le-a asumat şi a plătit. Din proprii săi bani, nu din bani publici! Dar acest sector nu acceptă să fie tratat drept inamic al statului ori să plătească pentru motive justificate prin neadevăruri şi inducerea în eroare a opiniei publice", se spune în scrisoarea deschisă.
ARB şi CPBR susţin că măsuri constructive ar fi putut fi programe de sprijin pentru crearea de locuri de muncă calificate şi de viitor.
"Într-un an cu o semnificaţie cu totul deosebită pentru România, ţara ar avea nevoie de o viziune, de un plan pentru viitor. România are urgentă nevoie să recupereze decalajele care o separă de Europa dezvoltată şi trebuie să profite de fereastra de oportunitate pe care încă o traversăm. Acestea sunt adevăratele priorităţi ale României şi răspunsul la provocările prezentului şi viitorului se obţine prin dialog, colaborare şi consens, nu prin decizii unilaterale şi injuste. Suntem şi vom rămâne deschişi la aceste discuţii, pentru că suntem preocupaţi de viitorul ţării. Privind însă la situaţia actuală, viitorul se conturează cu totul altfel: măsurile anunţate riscă să grăbească recesiunea în România. Considerăm că scăderea încrederii poate avea însă costuri şi mai mari, iar această finalitate este cu siguranţă opusă complet scopului urmărit prin aceste măsuri. În 2019, România nu mai are nevoie de un nou 2009, ci dimpotrivă, de coeziunea şi forţa tuturor entităţilor care îi doresc progresul", se mai spune în documentul citat.
3
2
