Articol susținut de PwC România

Operatorii economici stabiliți în țări din afara UE vor avea interzis la exporturi din România

de Florin Neagoe     Pwc Romania
Miercuri, 25 septembrie 2019, 10:35 Economie | Finanţe


Florin Neagoe
Foto: Pwc Romania
​​Definiția exportatorului, care exclude operatorii economici stabiliți în țări din afara Uniunii Europene, produce efecte în România chiar și în cazul reprezentării indirecte, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a unui Ordin ANAF. Cele mai afectate vor fi companiile ce activează, spre exemplu, în agricultură sau industrie alimentară, dar, odată cu Brexit-ul, impactul va fi resimțit și de firmele din Marea Britanie, care nu vor mai fi stabilite pe teritoriul Uniunii. Ce este de făcut?

Definiția exportatorului așa cum este ea stabilită de legislația vamală europeană, direct aplicabilă și în România, și-a intrat total în drepturi la finele lunii august 2019, printr-un Ordin al Direcției Generale a Vămilor. Și, dacă până de curând, legislația națională în domeniul vamal lăsa posibilitatea persoanelor stabilite într-un stat terț Uniunii Europene să poată acționa prin reprezentare indirectă ca exportator, odată cu apariția Ordinului, firmele stabilite în teritorii terțe nu vor mai putea fi menționate ca exportator în Caseta 2 a declarațiilor vamale de export din România.

Firmele nu vor mai avea la dispoziție o perioadă de tranziție, ce s-ar fi întins până la 1 ianuarie 2020, așa cum prevedea un proiect de Ordin anterior al ANAF. Cu toate acestea, noul act de dispoziție nu reprezintă, neapărat, o noutate în domeniul legislației vamale, ci o corecție a vechiului Ordin, pe care-l aduce în linie cu dispozițiile legislației vamale europene, care impunea încă de la 1 mai 2016 ca exportatorul să poată fi doar o persoană stabilită în Uniune.

Ce presupune noua definiție? Exemplu

Avem, de pildă, o societate care activează în domeniul zootehnic stabilită în Rusia – fără prezență în Uniunea Europeană, deci. Aceasta încheie un contract de procesare a laptelui rezultat de la ferma sa cu un producător de brânză topită, situat în România. Conform contractului enunțat, societatea din România este cea care este responsabilă pentru prelucrarea laptelui și transformarea lui în brânză topită. Drept urmare, producătorul din România este doar un prestator de servicii de prelucrare a laptelui, în vreme ce societatea din Rusia este atât proprietarul materiei prime, laptele, cât și cel al produselor finite, brânza topită.

Începând cu 22 august, însă, pentru brânza topită obținută în România și vândută către clienții din Rusia (din afara Uniunii Europene), societatea din Rusia nu va mai putea acționa ca exportator din punct de vedere vamal din România și, dacă va dori să-și păstreze piața, va fi obligată să regândească modul în care brânza topită va ajunge la clienții săi. O soluție ar putea fi, în cazul în care societatea din Rusia nu dorește să se stabilească pe teritoriul vamal al Uniunii, să negocieze cu societatea producătoare din România, astfel încât aceasta să acționeze în calitate de exportator pentru brânza topită livrată clienților non-UE.

În prealabil, însă, ar trebui să analizeze dacă societatea din România se poate califica drept exportator. Totodată, foarte importante sunt și implicațiile privind scutirea de TVA la export, ținând cont că factura privind livrarea produselor finite (brânza topită) în Rusia va fi emisă de către societatea din Rusia, în timp ce exportatorul menționat în caseta 2 din declarația vamală de export va fi producătorul din România.

Un alt aspect interesant ce trebuie remarcat se referă la Brexit, respectiv la faptul că, după ce Regatul Unit al Marii Britanii va părăsi Uniunea Europeană, companiile britanice care nu vor mai fi stabilite în Uniunea Europeană se vor afla în imposibilitatea de a acționa ca exportator din România.

Cum spuneam și agricultura este un domeniu ce va fi afectat, pentru că presupune mai multe vânzări în lanț, ce implică deseori persoane stabilite într-un stat terț și care, până acum, efectuau exporturi din România. Și în această situație, apare nevoia restructurării tranzacțiilor, atât pentru a asigura îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația vamală europeană, cât și pentru a îndeplini condițiile impuse de legislația în materie de TVA privind justificarea scutirii la export.

În concluzie, având în vedere cele de mai sus, operatorii economici stabiliți pe teritoriul unui stat din afara Uniunii Europene ar trebui să analizeze intern lanțurile de vânzare, în așa fel încât să poată decela care sunt procedurile pe care trebuie să le ia în calcul, pentru a-și putea realiza exporturile în continuare din România. Totodată, o altă operațiune ce trebuie examinată cu atenție este cea a scutirii de TVA la export, nealiniată deocamdată reglementărilor vamale și pentru care am vedea necesară o trecere în revistă a aranjamentelor și procedurilor și în acest scop.

Articol semnat de Florin Neagoe, Senior Tax Consultant, PwC România






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






2498 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Este cumva (Miercuri, 25 septembrie 2019, 18:04)

    unins [utilizator]

    si cazul Lukoil, care proceseaza titei in Romania?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by