Şomaj masiv, prăbuşirea turismului, instabilitate monetară: „situaţia este extrem de proastă”, astfel descrie pe scurt situaţia economică a Turciei Atilla Yesilada, economist la think tankul GlobalSource Partners. Economia este acum pe punctul de a intra din nou în recesiune, iar opţiunile preşedintelui Recep Tayyip Erdogan sunt limitate, notează Economico.gr, citat de Rador.
Preşedintele turc a dezvăluit în luna martie un plan de relansare şi a anunţat ridicarea treptată a restricţiilor în luna mai şi iunie pentru a revigora cea de-a 19-a putere economică globală care are un Produs Intern Brut (PIB) de 710 miliarde de dolari. Însă economiştii prevăd o recesiune dureroasă, iar unii dintre ei vorbesc chiar şi de posibilitatea de a se recurge la Fondul Monetar Internaţional (FMI), o posibilitate pe care Erdogan a respins-o de la bun început.
Economia, dintr-un atu într-un „călcâi al lui Ahile”
Chiar dacă numele preşedintelui Erdogan a fost pentru turci multă vreme sinonim cu prosperitatea, economia a devenit deja un „călcâi al lui Ahile”, subliniază Soner Cagaptay de la Washington Institute for Near East Policy, din cauza creşterii economice reduse (0,9% în 2019), a șomajului ridicat (13,6% în februarie) și a inflației cu două cifre (10,97% în aprilie).
Din cauza acestor cifre proaste, Erdogan a înregistrat o înfrângere răsunătoare la alegerile locale de anul trecut, pierzând Istanbulul şi Ankara. „Nu sunt prevăzute alegeri în Turcia înainte de 2023, dar popularitatea lui scade şi ştie că va fi dificil (...) să ignore apelurile la alegerile anticipate, dacă economia eşuează”, spune Cagaptay.
Deşi Ankara paria pe o rată de creștere de 5% pentru 2020, FMI prognozează acum o contracţie a PIB-ului cu 5% şi o rată a șomajului la 17,2%.
Deprecierea lirei turcești cu aproximativ 15% față de dolar de la începutul acestui an arată îngrijorarea de pe piețele financiare. De fapt, la începutul lunii mai a atins cel mai scăzut punct istoric, deoarece rata de schimb a fost de 7,24 pentru un dolar. Acest lucru creşte şi mai mult povara copleşitoare a datoriei în monedă străină pe care o are sectorul privat.
Turismul, care anul trecut a adus mai bine de 31 de miliarde în ţară, suferă din cauza suspendării zborurilor de mai bine de două luni.
FMI, „ultimul refugiu”
Pentru a nu întrerupe activitatea, Erdogan a optat pentru măsuri ţintite pe timpul epidemiei, cum ar fi impunerea lockdown-ului doar în weekenduri.
În faţa acestei imagini sumbre pe care Turcia o prezintă, economiştii estimează că în curând ţara nu va avea o altă opţiune decât să ceară ajutorul FMI.
Ankara a recurs deja la FMI de 19 ori în istoria sa. Dar pentru Erdogan, promotorul suveranităţii naţionale, aşa ceva ar însemna o umilire. „Va fi ultimul său refugiu. (...). Va epuiza toate celelalte opţiuni înainte de a cere un plan de salvare”, apreciază firma de consultanţă Capital Economics.
În prezent, Ankara pariază pe contracte de schimb „swap” - un mecanism de siguranţă care are ca obiectiv evitarea lipsurilor valutare - încheiate cu bănci centrale străine, în special cu cea a SUA. Aşa se explică „ofensiva de seducţie” a Ankarei asupra Washingtonului, mai ales prin trimiterea de echipamente medicale, subliniază Cagaptay.
Erdogan mai are încă vreo câteva cărţi de jucat
Scăderea preţului petrolului este de aşteptat să reducă presiunea inflaţionistă, potrivit Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care preconizează o „revenire puternică” a creşterii economiei turceşti în 2021.
Ankara ar putea de asemenea să profite de dorinţa unor companii europene de a aduce mai aproape geografic lanţurile de producţie pentru a câştiga cote de piaţă şi pentru a atrage investiţii.
„Acest lucru creează oportunităţi pentru Turcia. Are salarii mici, forţă de muncă specializată şi livrează mereu produse de calitate în cadrul termenelor stabilite”, subliniază Yesilada. În opinia lui, punând accent pe calitatea sistemului său de sănătate, Turcia ar putea de asemenea beneficia după pandemie de înflorirea turismului medical. Potrivit bilanţului oficial, ţara înregistrează un număr redus de decese din cauza Covid-19: circa 4.200 de decese pentru 150.000 de cazuri.
