6 din cele 24 de jaloane și ținte asumate în PNRR pentru trimestrul trei din acest an au fost acte normative care ar fi trebuit adoptate până astăzi de Guvern, conform sarcinii trasate de premierul Ciucă, și acest lucru s-a întâmplat, a precizat miercuri Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Marcel Boloș și Nicolae CiucăFoto: MIPE / Facebook

Restul de 18 sunt îndeplinite sau în curs de îndeplinire, dar chiar dacă nu ar fi toate închise până la finele acestei luni, nu am pierde banii, spune ministrul.

Marcel Boloș a susținut miercuri că cel de-al doilea termen dat de premierul Nicolae Ciucă pentru îndeplinirea celor 24 de jaloane și ținte aferente trimestrului trei din acest an s-ar fi referit de fapt doar la acele jaloane care presupuneau decizii la nivelul Guvernului.

Ministrul Boloș nu a vrut să spună câte din restul de 18 jaloane și ținte sunt încă neîndeplinite, pe motiv că nu ar fi corect, în condițiile în care mai sunt 9 zile până când Ministerele mai pot aduce documente ori acționa pentru închiderea acestor jaloane.

HotNews.ro i-a semnalat ministrului Boloș că unul dintre jaloanele care ar trebui îndeplinite în acest trimestru este alocarea licențelor 5G de către ANCOM - autoritatea de reglementare în comunicații. Acest lucru este însă imposibil, deoarece autoritatea abia a demarat procedura de depunere a ofertelor.

• „Am vorbit despre aceste jaloane care s-ar putea să fie în impas, dar cauzele care determină aceste întârzieri sau decalări nu sunt de natură a fi din vina coordonatorului de reformă sau a Guvernului.”, a declarat miercuri ministrul Marcel Boloș.

Întârzierile la licitația 5G au apărut din cauza altor întârzieri la transpunerea în legislația națională a Codului Comunicațiilor, lege care a fost respinsă de Curtea Constituțională și apoi refăcută. Jalonul este în sarcina ANCOM, dar autoritatea nu a putut lansa licitația până nu s-a implementat în legislație acest act european.

Ministrul Marcel Boloș a ținut să sublinieze miercuri că și dacă nu se îndeplinesc toate cele 24 de jaloane până la 30 septembrie, tot nu suntem în pericol de a pierde banii alocați din PNRR, pentru că cererea de plată se depune abia la anul.

• „Să presupun că o să avem această situație în care, repet, fără să fie lipsa de acțiune a Guvernului sau a coordonatorului de reforme, nu este în pericol cererea de plată numărul 3, adică nu pierdem banii.
  
• Cererea de plată va fi în trimestrul 1 din 2023, după care urmează procesul de analiză al Comisiei și știți bine din exercitiul pe care l-am avut pentru cererea de plată numărul 1 că observații și informații suplimentare pot să vină până se virează banii pt cererea de plată numărul 1.”, a spus ministrul Marcel Boloș.

Când vor intra în România cele 2,6 miliarde de euro - prima cerere de plată din PNRR

Ministrul a amintit la finalul ședinței de Guvern că Executivul European a avizat recent prima cerere de plată aferentă jaloanelor și țintelor care ar fi trebui îndeplinite până la sfârșitul anului 2021.

Această primă cerere de plată de peste 2,6 miliarde de euro din PNRR este acum analizată de comitetele specialitate ale Consiliului Ecofin al Uniunii Europene. Când vor intra banii în România?

• „Sper să avem în prima jumătate a lunii octombrie aprobarea din partea Consiliului ECOFIN. Banii intră în general imediat, în a 2 -a a 3-a zi după aprobarea dată de Consiliul ECOFIN.”, a explicat ministrul Boloș.

Ce mai avem de făcut pentru a depune a 2-a cerere de plată de 2,8 miliarde de euro din PNRR

Ministrul Boloș a spus că cea de-a doua cerere de plată pe care o pregătim are ca și lună de referință pentru trimiterea ei la Comisie, luna octombrie.

• „Această cerere de plată în valoare de 2,8 miliarde de euro cuprinde cele 51 de jaloane și ținte aferente trimestrului 1 și 2 al anului 2022. Din acest punct de vedere, trebuie să pregătim pachetul de documente pe care le solicită Comisia și inclusiv ceea ce înseamnă contracte de finanțare pe care le mai avem de încheiat, astfel încât documentația să fie completă și să putem să intrăm în proces de analiză pentru cererea de plată numărul 2.”, a spus Boloș.

Întrebat ce lucruri mai sunt de rezolvat pentru depunerea celei de-a 2-a cereri de plată, Marcel Boloș a spus că mai sunt contracte de finanțare care trebuie încheiate de Ministerele Educației, Economiei și Dezvoltării, dar că „nu vede niciun fel de pericol în ceea ce privește depunerea cererii de plată numarul 2.”

Ce bani a primit până acum România din PNRR și pe ce se vor cheltui acești bani

Din bugetul total alocat României în PNRR, respectiv 29,2 miliarde euro sub formă de granturi și împrumuturi, țara noastră a încasat deja 13% (3,7 miliarde de euro) prefinanțarea acestui program.

Cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri de plată din PNRR ar urma să intre în țară în luna octombrie.

Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a precizat la finalul ședinței din 16 septembrie pe ce se vor cheltui primii bani din PNRR.

• „După cum ştiţi, pentru autostrada A7 sunt deja trei sectoare contractate, valoarea totală a acestor lucrări fiind de 1,5 miliarde de euro; se adaugă valul renovării, contracte lansate deja de către Ministerul Dezvoltării; de asemenea, un contract pentru modernizarea a peste 100 de creșe, digitalizarea la nivelul universităților din România, alte 4.000 de contracte de finanţare pentru şcoli, astfel încât să se atingă obiectivul riscul de reducere a riscului de abandon şcolar, proiecte de cogenerare gestionate de Ministerul Energiei, dar şi de producere de hidrogen, la acelaşi minister.
• Totodată, din acești bani vor fi finanțate și lucrările de la calea ferată Caransebeș-Timișoara-Arad. Pentru autostrada A7, după cum știți, sunt 319 km pentru distanța Ploiești-Pașcani; valoarea totală este de patru miliarde de euro pentru realizarea acestei autostrăzi. Sumele care sunt folosite în acest sens din prefinanţarea pe care România deja a primit-o, reamintesc, 3,79 de miliarde de euro, vor fi suplimentate cu banii care vor intra din prima tranșă din PNRR, cele 2,6 miliarde de euro, astfel încât, odată cu intrarea în România a acestor bani, practic întreaga finanțare necesară pentru realizarea autostrăzii A7 Ploiești-Pașcani este asigurată”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Pentru detalii citește și: Comisia Europeană a aprobat prima cerere de plată din PNRR făcută de România: Vom primi încă 2,6 miliarde de euro