Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) atrage atenția asupra bugetului, în contextul problemelor ridicate recent chiar de autorități: cele 20 de miliarde lei. Îngrijorarea vine din faptul că atunci când sunt probleme bugetare cresc taxele sau apar altele noi, ceea ce ar goni investitorii.
“CCIR își exprimă îngrijorarea față de situația bugetară prezentată de către Ministerul de Finanțe, context în care România riscă să piardă cele mai imporante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă”, se arată într-un comunicat al instituției.
În acest context, CCIR reiterează nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.
În împrejurările actuale, spune Camera, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic.
“Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate”,, menționează sursa citată.
- În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală.
Acestui demers al Camerei Naționale, absolut necesar al reorganizării teritoriale urgente a României, s-au alăturat mai multe organizații patronale și asociații, precum: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.
Cum a fost împărțită România de la 1918 încoace
Ideea reîmpărțirii României este ridicată frecvent, doar că nu s-a început niciun demers serios.
În 1918, organizarea administrativ-teritoriale a provinciilor unite era următoarea:
- Transilvania era împărţită în 25 de comitate şi comune (mici, mari şi oraşe cu consiliu) împărţite în cercuri administrative
- Bucovina era organizată în 11 căpitănii fără personalitate juridică conduse de căpitanii districtuali
- În Basarabia, diviziunile administrative erau gubernia (provincia), uezdi (judeţul) şi volostea (comuna). Cele 8 judeţe ale Basarabiei erau divizate în ocoale (plase) care grupau mai multe comune.
- Vechiul Regat al României era divizat în 37 judeţe (33 după Legea privind înfiinţarea Consiliilor Judeţene din 2/14 aprilie 1864.
După cel de-al doilea Război Mondial, România a intrat în sfera de influenţă sovietică, acest lucru reflectându-se puternic în viaţa politică, economică, socială, culturală. Desigur că şi în ceea ce priveşte împărţirea administrativ teritorială, ţării noastre i s-a impus un model străin de tradiţiile şi realităţile româneşti. Prin Legea nr. 5 din 1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române, teritoriul ţării a fost divizat în regiuni, oraşe, raioane şi comune..
Au luat fiinţă 28 de regiuni administrativ-economice, delimitate teritorial, cu subordonare directă faţă de organele centrale, care aveau rolul de a înfăptui politica partidului unic şi a Guvernului. Regiunile cuprindeau raioane şi oraşe de subordonare regională. Oraşul reşedinţă al Sfatului Popular de Regiune era şi centru regional. S-au instituit 177 de raioane cu o suprafaţă medie de 1.342,7 km2. Unei regiuni administrativ-economice cu suprafaţa medie calculată de 8.535 km2, îi revenea un număr mediu de 6,3 raioane.
După 1968 am avut 39 de județe.
Mai multe detalii vezi în textul: Reorganizările teritoriale ale României de la 1918 încoace
Sursă foto: Dreamstime.com
Citește și:
Ministerul Finanțelor a greșit bugetul pe 2023. Taie cheltuieli și dă dreptate Consiliului Fiscal
Ce-a făcut ANAF când a văzut că unii contribuabili au probleme în a-și plăti taxele
3
39
