Premierul Nicolae Ciucă a dat vina pe marii contribuabili pentru problemele bugetare, nicidecum pe faptul că bugetul a fost scris greșit și că au introdus venituri care au fost doar anul trecut. Totuși, o sămânță de adevăr există în declarația lui: este vorba despre un minus de 4,4 miliarde lei.
A făcut apel ca acești mari contribuabili să-și plătească datoriile, dar ori nu știe ori se preface că nu știe: marii contribuabili cu datorii la bugetul de stat sunt în mare parte chiar companiile de stat. Problema e acolo. Datele pe trimestrul I încă nu au fost publicate. Se va întâmpla asta peste câteva zile.
Dacă ne uităm puțin la cifrele pe anul trecut de la câteva companii precum CFR Marfă, Compania Națională a Huilei, Tarom, Romarm, ne facem deja o idee despre problemă.
Situația politică din ANAF: problema direcției de mari contribuabili
Problema ar fi la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, unde director general este Ionuț Mișa.
Deși se află în subordinea președintelui ANAF, el este susținut acolo de PSD.
Asta în condițiile în care Lucian Heiuș este susținut de PNL.
Să nu uităm că Mișa a fost în trecut ministru al Finanțelor și președinte ANAF promovat de social-democrați. El a fost pus la zid în 2017 și 2018 cu privire la încasări atât de Mihai Tudose, când era premier, cât și de Eugen Teodorovici, când a fost ministru al Finanțelor.
Ce sume nu ar fi fost încasate de Direcția marilor contribuabili
„Marii contribuabili sunt gestionați de această direcție specială unde, din păcate, pe primele 3 luni, acolo avem cel mai mare minus de colectare”, a declarat Lucian Heiuș, președintele ANAF, într-o dezbatere organizată de Fundația Konrad Adenauer.
Potrivit acestuia, dacă ANAF are un minus de 2,9 miliarde raportat la legile bugetare, iar marii contribuabili au un minus de 4,4 miliarde, „practic cu restul țării am acoperit un miliard și jumătate din nerealizarea de la Direcția de mari contribuabili și suntem la 2,3 miliarde”.
„Asta pe o structură a veniturilor care trebuia altfel exprimată și corect prinsă în Legea bugetului”, a spus el.
Vezi și: Verdict: Bugetul a fost scris prost. Profesorii și economiștii îl contrazic pe ministrul Finanțelor
În concluzie, sunt 4 probleme cu bugetul pe 2023:
1. Au fost prevăzute venituri care nu ar fi trebuit bugetate, deoarece 2022 a fost un an special. Veniturile au fost supraestimate.
2. Economia încetinește iar firmele nu mai pot aduce la fel de mulți bani la buget.
3. Situația politică din ANAF
4. Excepțiile introduse anul trecut în legislațieprin care anumite categorii de contribuabili plătesc mai puțini bani către stat
Un pachet de măsuri de austeritate ar urma să fie adoptat săptămâna aceasta
Guvernul urmează să adopte săptămâna aceasta un proiect cu măsuri de austeritate: de reducere a cheltuielilor bugetare.
Să sperăm că se va opri aici anul acesta din acest punct de vedere și să nu vină ulterior cu creșteri de taxe.
Printre măsurile pregătite se află interdicția de a cumpăra sau închiria mașini și/sau mobilier, interdicția de a cumula pensia cu salariul la firmele la care Statul e acționar sau în sistemul public ori renunțarea la cursurile de formare profesională.
De asemenea, se îngheață angajările la stat. Practic, se va face economie prin faptul că unele persoane vor ieși la pensie.
În plus, angajații din cadrul autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de subordonare și de finanțare, pot exercita concomitent cel mult două mandate de membru al consiliului de administrație și/sau de membru al consiliului de supraveghere în întreprinderi publice al căror sediu se află pe teritoriul României.
Conducătorii autorităților și instituțiilor publice au obligația de a dispune măsurile necesare astfel încât cheltuielile de personal efectuate în anul 2023, să nu depășească nivelul plăților din anul 2022 exclusiv sumele aferente titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, majorate cu 5%.
Sursă foto: Dreamstime.com
1
15
