Orfan de la varsta de 10 ani, fara sa fi absolvit vreo facultate, a ajuns sa conduca doua dintre cele mai mari banci din lume. Lucreaza in banking de la 18 ani. Prietenii ii spun „Ossie”. La 68 de ani, demisioneaza din cauza unui angajat care a dat bancii o gaura de peste doua miliarde de dolari. „Pe mine nu ma poate prosti nimeni cu povesti, la cata experienta am ”, obisnuia Ossie sa spuna. Numele lui real: Oswald Gruebel. Ultimul job: CEO al UBS, dupa ce a condus si Credit Suisse.

Oswald GrubelFoto: Reuters
  • Crescut de bunici, Ossie avea un fler extraordinar

Crescut de bunici, Gruebel si-a inceput cariera la Deutsche Bank ca „ucenic”. Mai intai la Mannheim, apoi la Frankfurt. Mai tarziu, a absolvit un institut . E un bancher din aceia care atunci cand spuneau ceva, asa ramanea. De multe ori venea cu ceasca lui de cafea in mana prin birourile traderilor si se interesa direct daca sunt multumiti de munca lor si daca mai au nevoie de ceva, povestesc fostii angajati. Gruebel a inceput ca trader la Deutsche Bank, unde si-a facut ucenicia. "Era vremea in care un cuvant insemna o tranzactie si trebuia sa fii foarte atent la ce scoti pe gura, isi aminteste ex-CEO-ul bancii elvetiene. Prima lectie asta a fost: sa stii ce vorbesti. In banking, un cuvant rostit e o promisiune ce trebuie onorata.”, mai spune „Ossie”.

Gruebel, al cărui birou era acoperit cu stive de hârtii asezate dezordonat in fata unui ecran de computer pe care rulau preţuri live, detesta sa fie deranjat. "Cand era vorba de luat decizii, era cel mai rapid om pe care l-am vazut, desi se stia ca deciziile sale afectau mii de clienti din intreaga lume, spune Ray Soudah, de la Millennium Associates AG, apropiat al CEO-ului UBS.

  • Si-a facut si multi dusmani pentru ca obisnuia sa spuna ceea ce gandeste, iar asta nu convenea. Ulterior, viitorul i-a dat dreptate

A marit veniturile, a redus cheltuielile inutile si a „fabricat”companii campioane. Din 1961-1970 a lucrat pentru DB. Apoi s-a mutat tot in trading, la White Weld Securities in 1970. Compania era un joint venture al Credit Suisse. De acolo a inceput practic ascensiunea lui. A devenit in cativa ani seful diviziei de Eurobonduri, datorita flerului si inteligentei sale native. Din 1998, s-a mutat in private banking, desi fusese ales in boardul Credit Suisse. „Si-a facut si multi dusmani pentru ca obisnuia sa spuna ceea ce gandeste, iar asta nu convenea. Ulterior, viitorul i-a dat dreptate. S-a opus extinderii unor operatiuni derulate de Credit Suisse in diferite zone, iar intr-un interval de sub 10 ani, operatiunile s-au dovedit a fi un fiasco pentru banca. Asta este Gruebel”, mai spun cei care il cunosc indeaproape.

De o loialitate maxima fata de cei care l-au ajutat in cariera, Gruebel stia sa isi faca meseria intr-un fel in care starnea admiratia tuturor celor cu care se intalnea.

  • „Se opunea vedetismelor”

De multe ori cand cineva ii propunea sa angajeze un trader celebru care facea profituri record, Gruebel atragea atentia ca nu are nevoie de „fite”in banca. Am nevoie de oameni modesti, normali, care stiu sa piarda. Nu vreau aici staruri rock.', spunea Ossie. '

Cea mai mare bancă din Elveţia, UBS AG, a anunţat joia trecuta că a descoperit o tranzacţie neautorizată a unui trader de la divizia sa de investiţii care a provocat băncii o pierdere de aproximativ două miliarde de dolari, transmiteau AP şi Reuters.

„Afacerea încă este în curs de investigare, dar estimarea actuală a UBS indică o pierdere în jurul a două miliarde de dolari. Este posibil ca din acest motiv UBS să raporteze pierderi pentru trimestrul teei din 2011. Nici un client al băncii nu a fost afectat”, se arată în declaraţia băncii elveţiene, publicate înainte de deschiderea pieţelor bursiere.

Luna trecută banca elveţiană anunţa că va concedia 3.500 de angajaţi pentru a reduce costurile anual cu două miliarde de franci elveţieni.

În 2009, pierderile băncii elveţiene s-au redus la 2,7 miliarde de franci, după pierderile de 21,3 miliarde de franci elveţieni înregistrate în 2008, din cauza efectelor crizei financiare mondiale.

UBS a beneficiat, în luna octombrie 2008, de un plan de salvare în valoare de 60 miliarde de dolari, fonduri alocate de guvernul elveţian