Reducerea contributiilor sociale reprezinta un risc, insa ar fi cea mai binevenita masura pentru a stimula economia pentru ca munca este supraimpovarata, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care si-a nuantat astfel afirmatiile din ziua precedenta. Potrivit unor surse apropiate Bancii Centrale, declaratiile Guvernatorului "au avut in vedere textul publicat de HotNews.ro".
"Sub nicio forma nu am spus ca sunt impotriva reducerii CAS. Daca ar fi sa-mi asum un risc, merg mai departe si fac o judecata mai clara. Daca ar fi sa-mi asum un risc pentru a stimula economia, cred ca reducerea CAS ar fi cea mai binevenita intrucat munca este supraimpovarata", a spus Isarescu la Romania Financial Forum, eveniment organizat de Mediafax in parteneriat cu BNR.
- "Solutiile par simple, cum ar fi contributiile sociale trebuie scazute, impozitele trebuie scazute, dar la a doua runda de judecati constati ca astea pot sa esueze dupa primele sase luni, pentru ca nu le poti finanta. Reducerea CAS ar impinge cresterea investitiilor in sectorul privat, dar ar insemna o resursa in minus pentru investitiile publice. Orice investitie neterminata este o resursa imobilizata.
O tara se dezvolta sau isi creste nivelul de trai pe masura ce-si mobilizeaza resursele, nu le imobilizeaza. Prioritizarea investitiilor este esentiala, dar sa vedem ce inseamna cand ai 40.000 de proiecte nefinalizate", a afirmat marti seful bancii centrale.
Miercuri, Isarescu a lasat sa se inteleaga ca reducerea CAS ar fi o masura benefica, in conditiile in care exista un raport defavorabil intre numarul persoanelor angajate si cele care primesc ajutoare sociale.
"Raportul cheie sau locul unde se va realiza izbanda este raportul intre munca si protectia sociala in aceasta societate, si stiti ca este defavorabil", a mai spus Isarescu.
Potrivit datelor Institutului National de Statistica, aproape un sfert din veniturile totale medii ale gospodariilor din Romania provin din prestatii sociale.
- Daca fondurile europene vor fi atrase asa cum se aude ca au fost realizate proiectele, sa spunem, eu nu sunt pesimist pentru cresterea economica de la anul. Nu o vad in scadere, dar nu cu ea ne vom bate. Cresterea economica poate sa fie 4% la anul, dar noi ne batem cu perceptia. Cand faci proiectul, te duci cu el la finantatorul extern si el iti spune: esti realist sau nu esti realist. Acum, daca ne ducem cu o crestere economica neincetinita in fata finantatorilor, a pietelor, nu numai a Fondului, se uita precum se uita bancherii la tine. Iti zic: "Nu stiu cat de adevarat e, exporturile iti pica", te intreaba, de unde ai crestere. Spui: "Am de la fondurile europene". Lasa-ma domnule cu fondurile europene. Nu cred ca perceptia legata de fondurile europene se va imbunatati pana cand se nu se vor vedea primele rezultate.
- La nivel microeconomic fondurile europene inseamna capitalizare. La nivel macroeconomic, nu numai ca reimplinesc rezerva Bancii Nationale si rezolva obsesia care vad ca se creeaza acum: La anul din ce va plati Banca Nationala datoria? Pai din fonduri europene si din rezerva, din ce? Pana acum din ce am platit? Din refinantari. Cream lichiditate dragi bancheri, daca tot aveti grija lichiditatii. La dumneavoastra nici asa, nici asa nu e bine. Ba ca e prea multa lichiditate si dobanzile sunt jos, ba ca e putina lichiditate. Mimoza pudica.
- Inflatia a reintrat in intervalul tintit nu pana la sfarsitul anului, ci de saptamana viitoare.
- Depinde cum le manageriem in Europa pentru ca aceste tensiuni sa fie sub control iar amploarea crizei sa nu fie foarte mare. Este izbitor cat de in defavoarea muncii si a contribuabilului este acest raport fizic intre cei care platesc impozite si cei care beneficiaza. Sa avem mai multi contribuabili. Acest lucru inseamna iesirea dintr-un cerc vicios. Daca reduci CAS ai garantia ca asta iti aduce mai multi platitori? Daca eu vorbesc asa va dati seama ca vorbesc cu temei.
- Mai nou, Uniunea Europeana ne-a blagoslovit cu ceea ce se defineste acum politici macroprudentiale. Aici pot sa apara zeci, duzine de combinatii. Coerenta nu apare peste noapte. Inseamna dezbateri profesioniste si apoi acest efort de a comunica.
- Personal, credeam ca drumul spre mare este rezolvat. Am luat-o pe centura Bucurestiului. De la DN1 mergi vreo 4 km, pe urma tot in gropi intri. S-a facut un pod frumos acolo. Nici jumatate din Centura nu s-a terminat de atata timp intr-un oras de talia Bucurestiului. De la A1 pana la A2 vreo cateva portiuni facute si vreo 10 gatuiri. Se trece din gatuire in gatuire. Stai acolo. Acelasi tip de crestere economica extraordinara: consumi benzina, consumi lubrifianti, consumi anvelope, franezi, te enervezi, consumi nervi, PIB-ul creste. Asemenea activitate economica e cea mai buna crestere PIB.
- Am vazut reactii ciudatele vizavi de regulament. Ma asteptam sa se spuna ca revenim la normalitate, ca imprumuturile de consum pe o perioada mai mare de 5-7 ani nu-si au rostul. Exact bancile care au dat credite de consum pe 20 de ani au cele mai multe probleme cu creditele neperformante
- Fac parte dintr-o generatie care a plecat cu familia de la lingura si farfurie, cum se spune. Pleci de jos, nu iei credite, ca nu se dadeau, si, treptat, cu ajutorul parintilor, bunicilor ajungi sa-ti faci ceva.
0
2
