O strategie fiscala limpede care sa lamureasca ce se doreste a se impozita in Romania- veniturile sau consumul, fiscalizarea agriculturii dar nu in orice conditii, inasprirea pedepselor pentru evazionisti sunt doar 3 recomandari facute de prof. Daniel Daianu actualilor guvernanti, rezultate in urma unui studiu complex- "Politica de impozitare in Romania: blestemul incasarilor fiscale joase"- elaborat de fostul ministru de Finante impreuna cu Laurian Lungu (Macroanalitica)si Ella Kallai, economist sef al Alpha Bank.

Descarca si citeste intreaga prezentare din atasament.

"Ponderea veniturilor fiscale in PIB in Romania este scazuta, dar poate fi crescuta. E nevoie de o strategie fiscala pe termen lung. E nevoie de definirea clara a politicii fiscale: ce vrem sa impozitam: veniturile sau consumul? Actuala structura a fiscalitatii

ella kallai

Foto: Conso.ro

nu este cea optima", mai sustin autorii studiului.

• Un raport intre reducerea cheltuielilor si cresterea taxelor de 4:1

Potrivit documentului prezentat azi in cadrul unei conferinte internationale, Romania dispune de un bun potential in privinta cresterii bazei de impozitare. Fiscalizarea agriculturii sau o discutie legata de nivelul redeventelor ar putea reprezenta doua esapamente, dar trebuie tinut cont de situatia precara in care se afla multi agricultori romani si de strategiile jucatorilor mari din domeniu, se mai spune in concluziile studiului facut de cercetatorii romani.

Un raport intre reducerea cheltuielilor si cresterea taxelor de 4:1 ar fi echitabil, mai cred autorii studiului. In plus, absorbtia fondurilor europene ar putea fi o foarte buna cale de atenuare a prociclicitatii fiscale. Modificarile in politica fiscala ar trebui sa fie anuntate abia dupa o analiza cuprinzatoare privind impactul asupra economiei. Predictibilitatea politicii fiscale este esentiala in vremuri de incertitudine la nivel mondial.

• Consolidarea fiscala in Romania ar trebui sa porneasca de la cresterea gradului de colectare

Consolidarea fiscala in Romania ar trebui sa porneasca de la cresterea gradului de colectare a impozitelor si taxelor la bugetul general consolidat, unul dintre factorii explicativi ai incasarilor fiscale reduse, a mai spus Daianu.

"Trecerea prin criza, cand ceri sacrificii, reclama o guvernare care sa se bucure de credibilitate si totodata cere masuri care sa fie acceptate de populatie, in sensul intelegerii distributiei poverii. Este un factor esential in procesul parcurgerii crizei. Prin

Laurian Lungu

Foto: HotNews.ro

analogie, vedem ce mari probleme sunt cu recapitalizarea bancilor.

• Rezistenta la schimbare intr-un sistem clientelar cum este Romania e foarte mare.

Oamenii se intreaba, chiar si cei din corporatii, cum este posibil ca un sector anume, in mod sistematic, sa fie salvat. E o problema de responsabilitate politica, sociala. Noi ce facem? Ca nu s-a terminat criza. Nu am dat un raspuns, ci am taiat cheltuieli. Cu atat mai mult ameliorarea colectarii este cheia. Evaziunea mai mare este la cei care au si venituri mai mari. Prin ameliorarea colectarii s-ar echilibra partial situatia. Nu vorbesc de majorarea taxelor, ci de colectarea lor", a explicat fostul ministru de Finante si fost europarlamentar.

El a mai sugerat aplicarea modelului bulgar, stat care a reusit sa reucupereze trei procente din Produsul Intern Brut prin imbunatatirea colectarii.

"Bulgaria a recuperat trei puncte procentuale in PIB prin colectarea taxelor. Pentru acest lucru este nevoie de vointa politica. Ei au avut si schimbare de guvern, nu au functionat numai cu unul. Rezistenta la schimbare intr-un sistem clientelar cum este Romania e foarte mare. Clientela nu este numai a unuia. E adevarat ca poti sa fii descurajat, avand in vedere cum opereaza acest sistem. Nu este mai putin adevarat ca vointa politica conteaza enorm. Poti sa rupi lanturile, dar tot de vointa politica e nevoie, a mentionat acesta.

• Sistemul public este un sistem de rente si pentru cei din interior si pentru cei din afara. Fie ca este o perioada economica buna sau una de criza

Potrivit studiului, 80 la suta din consolidarea fiscala se realizeaza prin taieri de cheltuieli si 20% prin modificarea taxelor.

Daniel Daianu

Foto: AGERPRES

De asemenea, acesta a precizat ca sistemul public este un sistem de rente si pentru cei din interior si pentru cei din exteriorul acestuia, context in care studiul publicat recomanda cresterea transparentei Guvernului.

"Sistemul public este un sistem de rente si pentru cei din interior si pentru cei din afara. Fie ca este o perioada economica buna sau una de criza, aici trebuie sa se faca ceva. Sugestiile vizeaza transparenta Guvernului, a modului de cheltuire a banilor publici, stabilirea unor standarde de cost comparabile cu cele internationale. Problemele cu achizitiile publice tin de transparenta, a conchis Daianu.

In opinia profesorului Daianu, exprimata intr-un interviu acordat recent revistei 22, invatamintele majore ale turbulentelor de pe pietele financiare sunt:

- o zona mare a pietelor de credit (asa-numitul sistem bancar secundar, "shadow") nu intra sub incidenta reglementarilor prudentiale, ceea ce accentueaza riscurile (de pilda, in SUA, piata ipotecara nu este reglementata de catre FED). Sa ne aducem aminte ca nici la noi BNR nu s-a implicat ani buni in reglementarea activitatii cooperativelor de credit;

- pietele internationale accentueaza deficitul de reglementare, intrucat nu exista organisme supranationale in domeniu (si in UE avem o mare problema din acest punct de vedere). In plus, exista interese puternice de a nu se reglementa operatiunile fondurilor de risc (hedge funds), ceea ce nu ajuta ordinea pe piata; fondurile de risc ar trebui sa fie supuse cel putin unor reglementari de disclosure (sa se stie ce tranzactii fac si care este situatia lichiditatii lor);

- utilizarea extinsa a derivativelor a ocultat riscurile asumate de investitori la cumpararea de obligatiuni ce aveau intre colaterale ipoteci. Aceste inovatii financiare nu sunt bine intelese de utilizatori si nici nu au o piata de tranzactionare efectiva, care sa ilustreze riscurile asa cum sunt ele revelate de mersul evenimentelor;

- agentiile de rating au contribuit la deficitul de transparenta prin calificative mari acordate unor obligatiuni care, in fapt, aveau in spate hartii de valoare cu risc inalt; agentiile de rating sunt macinate si de "conflicte de interese", in masura in care ele sunt platite de cei care emit hartiile de valoare...

- globalizarea a marit rolul pietelor de capital care tranzactioneaza obligatiuni; bancile au devenit ele insele un motor al acestei evolutii, inclusiv prin intermediul administrarii directe a unor fonduri de risc. Bancile ar fi trebuit insa sa fie interesate de protejarea transparentei pe piata a ceea ce numim trust (incredere). Fara aceasta din urma, pietele financiare se gripeaza, ingheata. Din pacate, dorinta de randamente cat mai mari a precumpanit, in dauna prudentei. Iar o banca nu trebuie sa lase manusa jos niciodata, ca si o autoritate de supraveghere. Acestea fiind spuse, ramane problema majora a mecanismelor de exercitare a prudentialitatii pe pietele internationale.