Intalnirea din acest week-end de la Bruxelles a confirmat inca o data ca disensiunile care exista intre liderii europeni sunt mai numeroase decat punctele comune de vedere. Dupa doi ani de indecizii, reuniunea din aceste zile, considerata “ultima sansa” de salvare a euro, si-a amanat pentru miercuri deznodamantul. Mai mult ca sigur ca miercuri va fi anuntat cel mult mecanismul aflat la baza “pachetului” de iesire din criza, in cazul in care se va ajunge la un consens “ethnic”. Indiferent de calea gasita, Europa s-ar putea confrunta pe termen mediu si lung cu inflatie sau cresteri de taxe. Salvarea Statelor si a bancilor costa, iar banii aceia trebuie scosi de undeva.

Presedintele CE, Jose BarrosoFoto: Reuters

Liderii europeni au convenit sa discute cinci teme majore: cat stergem din datoria Greciei, cu ce suma sa fie capitalizate bancile si mai ales de unde sa fie luati banii, cum stam la capitolul guvernanta economica, cum intarim finantele publice la nivel de statesi despre “intarirea” fondului de stabilitate- EFSF.

Divergentele dintre principalii lideri europeni- Franta si Germania au impiedicat insa gasirea unor solutii in ciuda vointei politice comune de a iesi din criza.

  • O parte din datoria Greciei va fi stearsa. Vedem cat, vedem cum

Ponderea datoriei statului elen in PIB va atinge un maxim de 186%, potrivit unui raport al Comisiei Europene şi ar putea ajunge la 200%. Dacă stergerea datoriei va fi facuta in limita stabilita in iulie- 21%, Grecia ar avea nevoie de o finantare de 450 miliarde de euro pana in 2020. Daca „haircutul” va fi de 60%, suma necesara salvarii grecilor coboara la 109 miliarde de euro, iar in 2010 raportul datorie/PIB ar fi de 110%. Oricum, indiferent ca discutam de state, banci sau investitori privati, toti cei care au imprumutat bani grecilor vor trebui sa isi asume pierderi consistente.

Pana acum, Greciei i s-a mai sters in istorie datoria de 5-6 ori, uneori si cu 80%, asa incat nu nou haircut nu ar trebui sa surprinda pe cineva. Vezi aici cum si cand.

Presa straina vorbeste despre diferendele franco-germane ca despre un joc al ruletei rusesti."Comisia Europeană anunţă în fiecare zi noi propuneri de lege pentru a controla aşa-numiţii duşmani ai euro-ului. [...] Sute de pagini aşteaptă să fie citite şi înţelese. De cealaltă parte, problema este lipsa de pagini". Raportul troicii, presupus să fie trimis marţi 18 octombrie şi conţinând recomandări ale experţilor asupra deblocării următoarei tranşe de ajutoare pentru Grecia, nu a ajuns decât joi. "Şi lipseşte o parte crucială: la pagina 29 din cele 106 pagini, există un cadru gol, acolo unde inspectorii trebuiau să scrie dacă Atena este în măsură să îşi plătească datoriile. Comisia rămâne tăcută. Dar în spatele uşilor închise, se admite că troica este împărţită pe această temă”, scrie Der Freitag.

Pozitia celor doua state pare ireconciliabila: Germanii sustin ca „democratizarea” costurilor crizei rasplateste guvernele iresponsabile si duce la hazard moral. In plus, actualele tratate europene interzic finantarea deficitelor de catre BCE sau salvarea Statelor. De partea cealalta, francezii- ale caror banci au printre cele mai mari expuneri asupra Greciei, ar vrea ca salvarea sa fie facuta pe banii intregii Eurozone, argumentand prin unitatea de care trebuie sa dea dovada tarile membre. Si ca, date fiind sumele mari de bani, numai prin intermediul Bancii Centrale Europene- care dispune de sumele necesare si are capacitatea de a o face- s-ar putea calma pietele si speculatorii.

  • Capitalizarea bancilor e necesara, dar inca nu se stie de unde sa vina banii. Sa fie de la EFSF, BCE sau fiecare Stat sa injecteze capitalul necesar in propriul sistem bancar?

Solutiile luate in calcul in privinta EFSF sunt doua: unirea acestuia cu Mecanismul European pentru Sta­bi­litatesau transformarea lui intr-un fel de fond de garantare deschis investitorilor privaţi şi fondurilor suverane. Acest nou fond, care ar putea ajunge la 2.000 de miliarde de euro, va fi folosit pentru a cumpăra obligaţiuni ale statelor cu probleme, banii urmand sa vina din partea fon­durilor suverane de investiţii (China, Singapore s.a.) sau de la arabii bogati in petrol.

Prin consolidarea Fondului european de stabilitate financiară, "Europa este pe cale să semneze un pact cu diavolul", adică cu instituţiile financiare, care se cred "mai presus de legi", scrie analistul financiar slovac Valér Demjan în Hospodárske noviny. "Timpul pentru soluţii raţionale (falimentul Greciei în 2010) a trecut, iar manevrele non-sistemice ale Bruxelles-ului se vor termina printr-o prăbuşire şi mai grea".

FESF-ul, care nu este decât o soluţie pentru a câştiga timp şi a calma pieţele, nu va fi suficient pentru a stabiliza situaţia. Nici Mecanismul European de Stabilitate (MES), care va fi probabil pus în aplicare anul viitor, în loc de 2013. Deoarece pieţele nu se vor mulţumi cu garanţii şi vor să vadă resursele reale, reprezentate printr-un FESF extins.

Pentru analist, noteaza Preseurop.eu a venit momentul de a începe "reforme structurale agresive", adică a da afară din zona euro membrii care nu sunt fiabili şi a pune unele bănci în faliment. Demjan critică de asemenea atitudinea băncilor centrale, care "trebuie să oprească imprimarea de bani fără limită". "Istoria este plină de exemple dovedind că tipărirea de bani nu a ajutat niciodată la rezolvarea problemelor de datorii". Dacă, în plus, agenţiile de rating reduc nota Franţei, Germania va fi mai puţin dispusă să finanţeze întregul sistem de salvare, conchide acesta.

  • O istorie a relatiilor franco-germane plina de confuzii si ezitari. Nimic din ce stabileau nu se realiza

Pe vremea cand se intelegeau de minune, Franta si Germania au mai pus la punct un plan mai amplu de iesire din criza, prin care se urmarea desfiintarea paradisurilor fiscale, supravegherea agentiilor de rating, separarea bancilor pe baza legii Glass- Steagal s.a. Niciuna din masurile care urmau sa fie luate nu s-a mai pus in practica, discutiile “stingandu-se” in timp, pe fondul aparitiei de noi probleme.

Suntem martorii golirii de sens a politicii. Politicienii nu mai fac politică. Ce înseamnă să faci politică? În primul rând să elaborezi reguli, să faci legi şi să le aplici. Miza este să-i opreşti pe speculanţi să speculeze, nu să speculezi ca speculant de stat împotriva speculanţilor privaţi. Planul de salvare nu este însă altceva decât asta. Este un scut împotriva speculanţilor care trebuie să devină tot mai mare pe măsură ce creşte riscul de speculaţie estimat. Poate că două miliarde sunt prea puţin? Poate vorbim în patru săptămâni la un nou summit UE despre 4 miliarde? Poate se găseşte un drum pentru a mări aşa numita umbrelă. Această logică este absurdă, scrie Frankfurter Rundshau

  • Ce urmeaza?

"Miercuri va avea loc, la ora 18:00, un consiliu premergător întâlnirii grupului euro, care va avea loc la ora 19:00, consiliul având ca principal obiectiv analizarea propunerilor pe care le face ECOFIN. Deci, miniştrii de finanţe, cei 27, se întâlnesc în dimineaţa zilei de 27. Noi ne întâlnim la ora 18:00 - consiliul -, între 18:00 şi 19:00 se analizează concluziile, propunerile ECOFIN şi grupul euro care este plătitorul intervenţiei şi în Grecia şi al Fondului de Stabilitate Financiară, se va întâlni de la 19:00 până când ajung la o decizie care va trebui anunţată", a declarat presedintele Basescu.

In varianta optimista, solutiile privind iesirea din criza vor fi gasite, Europa isi va relua incet cresterea economica, iar impactul asupra economiei romanesti va fi mai degraba pozitiv. In varianta pesimista, criza va continua, iar din 3 in 3 luni se vor organiza reuniuni la varf in urma carora se vor face declaratii si angajamente, asa cum se intampla din 2009 incoace. In fond, batranii nu exagerau prea tare. Copilul cu prea multe moase ramane cu buricul netaiat.