"Interventiile noastre sunt ca un avertisment. Totul depinde insa de deciziile care se vor lua la nivel de conducere al Eurogrupului sau Uniunii Europene. Daca de pilda se va decide ca Statele sa isi capitalizeze bancile, exista riscul ca acel stat sa conditioneze aceasta recapitalizare de acordarea de credite doar companiilor locale", a declarat pentru HotNews Nicolae Danila, membru in CA al BNR si fost CEO al BCR. El a mai explicat si cum poate fi "exportat" capitalul de catre bancile locale detinute de banci straine.

Nicolae Danila, BNRFoto: Agerpres
  • Bancile mai au la dispozitie pana in vara lui 2012 sa propuna modul in care va avea loc capitalizarea, potrivit concluziilor intalnirii de miercuri noaptea.

"Sa presupunem ca cele 50 de banci de importanta sistemica vor fi obligate sa isi mareasca capitalul. Subsidiarele din Romania ar putea participa la aceasta majorare prin vanzarea de active de exemplu", explica Danila. Intrebat daca exista semnale din partea sefilor de banci din Romania, Danila a fost ferm: "Ce semnale mai ai nevoie cata vreme majoritatea grupurilor bancare europene puternice au expuneri pe tarile cu datorii suverane mari si orice solutie care implica stergerea unei parti din aceasta datorie se va transpune in pierdere in bilantul acesor banci, avand astfel nevoie de majorari de capital. Problema pastrarii expunerilor trebuie insa pusa nu numai la nivel de Romania, ci la nivel de UE, in caz contrar fiind afectat modul de functionare al pietei financiare comune si integrate la nivelul Uniunii Europene, mai spune actualul membru in CA al BNR.

In acest moment este in vigoare un acord de tipul celui de la Viena, fara o limita de suma, au precizat pentru HotNews apropiati ai sistemului bancar. De asemenea, fostul ministru de Finante Daniel Daianu a declarat ca bancile autohtone ar putea participa la programul de recapitalizare a bancilor europene prin exportul capitalului in exces, reducerea operatiunilor sau exportul profitului (varianta mai putin probabila, date fiind pierderile din sistem).

  • O alta tehnica de repatriere a profitului: rambursarea anticipata a unor credite luate de la banca mama

O alta tehnica de scoatere a capitalului din Romania o reprezinta rambursarea anticipata a unor credite luate de la banca mama, spune un bancher dintr-o banca de top. "Exista mai multe forme prin care poti repatria capitalul, dar din cate stiu cea mai frecventa este aceasta, a rambursarii inainte de termen a unui imprumut acordat de banca-mama", spune bancherul citat.

Expunerea bancilor europene asupra datoriei Romaniei a crescut de la 96,4 miliarde de dolari (in trimestrul al doilea din 2010) la 117,7 miliarde in trim. II din acest an, arata Financial Times. Belgia, Germania, Grecia si-au redus expunerea pe datoria Romaniei, in vreme ce bancile din Austria, Franta, Italia, Spania, Portugalia si Turcia fac parte din grupul care si-au marit expunerea.

  • Daianu: ar putea sa scoata capitalul numai in masura in care au rezerve in exces

"Bancile sunt obligate sa respecte niste reguli privind capitalul propriu. Ele ar putea sa scoata capitalul numai in masura in care au rezerve in exces. Daca au rezerve in exces in raport cu reglementarile Bancii Nationale, atunci pot sa incerce. Aici este durerea, pentru ca daca fac asa ceva in momentul acela, cel putin potential, afecteaza creditarea", a declarat Daianu, pentru Newsin. O alta posibilitate enumerata de fostul ministru de Finante ar fi aceea ca bancile sa isi reduca operatiunile in tara noastra.

"Mai exista teoretic o posibilitate, sa spunem de pilda ca ar dori sa-si reduca operatiunile din Romania, pentru ca nivelul capitalului propriu se masoara si in functie de active. Daca vand activele masiv pot sa ajunga la capital propriu in exces in raport cu reglementarile si dupa aceea iar sa procedeze la un export de capital", a spus Daianu.

El a declarat ca, si in cazul in care sectorul bancar romanesc ar fi fost alcatuit din banci autohtone, tot ar fi resimtit unele efecte, pentru ca aceasta industrie este foarte integrata in UE. "Chiar sa fi avut tot sectorul bancar controlat de banci autohtone, bancile autohtone oricum au legaturi cu bancile straine. Piata bancara europeana este foarte integrata. Depinzi de linii de finantare deschise de la alte banci. Eu cred ca se va ajunge la un compromis, care va fi pe termen scurt si mediu", a explicat Daianu.

  • Basescu: recapitalizarea bancilor trebuie sa aiba in vedere si mentinerea nivelului de expunere a bancilor din zona euro pe piata romaneasca

"Am atentionat in mod expres asupra faptului ca programul de recapitalizare a bancilor trebuie sa aiba in vedere si mentinerea nivelului de expunere a bancilor din zona euro pe piata romaneasca. Nu putem accepta o recapitalizare care sa fie adusa la volumele necesare prin retragere de bani, spre exemplu, de pe piata romaneasca pentru a face fata crizelor din interiorul zonei euro", a subliniat presedintele Basescu.

Anterior, Guvernatorul Mugur Isarescu arata ca "o buna parte" din datoria pe termen scurt o au sucursalele din Romania fata de bancile mama, care au imprumutat publicul roman, de multe ori populatia, deci se poate spune ca este datoria romanilor. "Aici este o legatura. De ce am ajuns aici? Binenteles ca sunt multe discutii - daca trebuia populatia sa se imprumute, daca aceasta nu a fost, potrivit teoriei conspiratiei internationale, o mare manevra prin care cetateanul roman a fost adus in starea de indatorat, banuiesc ca este si o reactie la blocajul total al importurilor din anii '80", a continuat Isarescu.

Ce ar insemna acest lucru pentru Romania? Mai putini bani in rezerva bancii centrale, ceea ce ar putea aduce presiune pe curs, in sensul deprecierii leului.

Acordul de la Viena a fost semnat de catre cele 9 banci straine mari Erste Group Bank, Raiffeisen Group, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank International si Piraeus Bank. Acordul a jucat un rol foarte important in asigurarea surselor de finantare a deficitului bugetar, cele mai mari banci dintre cele 9 facand achizitii masive de titluri de stat (in lei si in euro), in conditiile in care aceasta era si principala varianta de mentinere a expunerilor ca urmare a prabusirii cererii de credite.