Asculta Jurnalul Economic Radio France Internationale - HotNews.ro

Descarca fisierul audio in format MP3

BNR a aprobat Regulamentul privind creditele destinate persoanelor fizice

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat vineri Regulamentul privind creditele destinate persoanelor fizice, care impune criterii mai exigente pentru acordarea creditelor de consum in valuta. Reprezentantii BNR spun insa ca noul regulament nu afecteaza, comparativ cu conditiile actuale, accesul la creditele in valuta pentru care atat destinatia, cat si garantiile aferente sunt de natura imobiliara. Reprezentantii bancii centrale precizeaza ca regulamentul este in linie cu principiile general acceptate la nivelul Uniunii Europene privind creditarea in valuta si reflectate in recomandarile Comitetului European pentru Risc Sistemic publicate la 21 septembrie 2011. Conform acestora, el a fost supus dezbaterii publice si a luat in considerare si propuneri ale sistemului financiar-bancar transmise prin intermediul asociatiilor profesionale. Regulamentul va intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial si va fi disponibil, dupa publicare, pe pagina de internet a Bancii Nationale a Romaniei. Potrivit proiectului de Regulament publicat pe pagina de internet a BNR la inceputul lunii septembrie, capacitatea de rambursare a clientilor se va analiza pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile de catre imprumutatori, care nu poate depasi cu mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior, iar creditele de consum vor fi acordate pe o durata de maximum 5 ani. In proiect se mai spune ca valoarea unui credit pentru investitii imobiliare nu poate depasi 85% din valoarea imobilului pentru achizitionarea caruia se solicita creditul si/sau din valoarea devizului estimativ in cazul creditelor acordate in lei, 70% in cazul creditelor denominate in euro sau indexate la cursul euro si 60% in cazul creditelor denominate in alte valute sau indexate la cursul unor alte valuta. Totodata, imprumutatorii trebuie sa puna la dispozitia persoanelor fizice care solicita acordarea unui credit in valuta sau indexat la cursul unei valute brosuri continand avertizari cu privire la posibilitatea si consecintele cresterii costului creditului in cazul materializarii riscului valutar, precum si recomandari asupra nivelului gradului de indatorare acceptabil pentru diferitele categorii de clienti.

Fondul European pentru Stabilitate Financiara (EFSF) a primit ratingul AAA de la Moody's, Fitch si S&P

Fondul European pentru Stabilitate Financiara, majorat recent pana la nivelul de 1.000 de miliarde de euro de catre liderii Uniunii Europene, a primit ratingul triplu A, cel mai bun posibil, din partea celor mai importante agentii de rating din lume. Infiintat in mai 2010, Fondul este condus de economistul german Klaus Regling, iar gestiunea trezoreriei si suportul administrativ al Fondului sunt oferite de Banca Europeana de Investitii. Zona euro a anuntat joi, la incheierea unui summit desfasurat la Bruxelles, ca va spori capacitatea Fondul European pentru Stabilitate Financiara, al carui scop este sustinerea tarilor aflate in dificultate, cum sunt Italia sau Spania. Capacitatea de interventie va ajunge astfel la 1.000 de miliarde de euro.

Statul german este mai bogat cu 55 miliarde de euro, după descoperirea unei erori de contabilitate

Statul german este mai bogat cu 55 miliarde de euro, după descoperirea unei erori de contabilitate. Germania este mai bogată decât au crezut autorităţile, în urma descoperirii unei erori de contabilitate la o "bancă rea" înfiinţată după naţionalizarea băncii de credite ipotecare Hypo Real Estate, potrivit Ministerului german de Finanţe. În consecinţă, ministerul estimează o pondere a datoriilor în PIB de 81,1% în acest an, cu 2,6 puncte procentuale mai mică decât previziunea iniţială. "Eroarea a fost provocată, se pare, de introducerea, incorectă, de două ori a sumelor", a declarat un purtător de cuvânt al ministerului. El a adăugat că motivul erorii nu a fost clarificat încă. Guvernul a salutat informaţia, care arată că datoriile publice ale Germaniei sunt de fapt mai mici, chiar dacă depăşesc pragul de 60% inclus în Tratatul de la Maastricht.