Membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei au decis in sedinta de miercuri sa reduca rata dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,00 la suta de la 6,25 la suta pe an incepand cu data de 3 noiembrie 2011. De asemenea, deciziile includ mentinerea nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii ale pasivelor in lei si in valuta si gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar. Decizia BNR de a reduce dobanda cheie constituie o surpriza, analistii bancari mizand pe mentinerea acesteia. Banca de emisiune modificase anterior nivelul dobanzii cheie in 4 mai 2010. Economistii contactati de HotNews spun ca desi surprinzatoare, reducerea de 25 p.b. nu va avea efecte puternice in economie.
Urmatoarea sedinta de CA va avea loc in 5 ianuarie 2012.
Miscarea BNR de joi nu inseamna mare lucru pentru economie si nu pare sa indice un semnal clar pe care Banca Centrala sa il transmita pietei, spun economistii contactati de HotNews.ro. "Decizia este conform asteptarilor, este adecvata contextului si va avea un efect preponderent de semnal", a declarat pentru HotNews.ro Florian Libocor, economistul sef al BRD-GSG.
"Un plus sau un minus de 0,25 nu inseamna mare lucru, dar este posibil ca BNR sa considere ca exista riscul unui puseu inflationist viitor si sa actioneze in consecinta", a declarat pentru HotNews economistul roman Florin Citu, care a lucrat in doua banci centrale inainte de a fi economist sef intr-o banca comerciala.
Acest 0,25% nu e ceva ce putem considera spectaculos, ci mai degraba o masura luata in contextul economic actual", considera si presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si a CEC Bank, Radu Ghetea. Nici Laurian Lungu nu crede ca impactul deciziei BNR va fi major. "Nu cred ca o reducere de 25 p.b. poate genera un impact major in economie. Aceasta reducere indica o directie, in cel mai bun caz", explica Lungu.
E o miscare simbolica, crede si profesorul Daniel Daianu. "Mecanismul de transmisie la noi este defectuos. Putem asista la o scadere de politica monetara concomitent cu cresterea dobanzilor active ale bancilor comerciale. BNR a avut motiv sa rupa o atitudine de imobilism intrucat s-a produs o scadere dramatica a ratei inflatiei. Nu ma astept ca bancile sa scada dobanzile. Desi au o capitalizare buna, bancile de la noi vor cauta in continuare sa extraga o renta", mai spune Daianu.
- Pietele financiare mizau pe mentinerea dobanzii
Intr-un sondaj Reuters din urma cu doua zile, experti din bancile locale au declarat ca, in urma sedintelor din noiembrie si ianuarie, Banca Nationala a Romaniei va mentine rata dobanzii la 6,25 la suta. Nivelul coborat al inflatiei, de 3,5 la suta in septembrie, fata de 4,3 la suta in august va determina BNR sa-si modifice estimarile la sfarsitul acestui an. Vice-guvernatorul BNR, Cristian Popa, declarase la randul lui ca Banca Nationala a Romaniei nu se va grabi sa reduca rata dobanzii, chiar daca nu se asteapta la o crestere a inflatiei in urmatoarele luni.
CA al BNR a analizat si aprobat Raportul trimestrial asupra inflatiei, document care va fi prezentat publicului intr-o conferinta de presa organizata in data de 7 noiembrie 2011.
- Argumentele BNR: inflatia e mica, economisirea si dependenta de finantari externe trebuie reduse
Rata anuala a inflatiei a scazut la nivelul de 3,45% in luna septembrie de la 4,25 % in luna precedenta, reintrand dupa mai mult de un an in interiorul intervalului de variatie din jurul tintei. Pentru lunile urmatoare se preconizeaza consolidarea procesului de dezinflatie, concomitent cu scaderea anticipatiilor inflationiste, in contextul mentinerii conduitei prudente a politicii monetare.
Revigorarea creditului acordat sectorului privat ramane modesta, inclusiv ca urmare a atitudinii prociclice a bancilor comerciale, ce reflecta incertitudini si riscuri legate de evolutia crizei datoriilor suverane din zona euro, si de semnale mixte privind redresarea economica la nivel mondial.
Ajustarea treptata a conditiilor monetare reale in sens larg este asteptata a se reflecta in nivelul dobanzilor practicate la creditele acordate de bancile comerciale. In acelasi timp, CA al BNR reitereaza importanta stimularii procesului de economisire interna, inclusiv prin remunerarea adecvata a depozitelor bancare pentru a asigura sustenabilitatea deficitului extern si reducerea treptata in termeni relativi a dependentei economiei nationale fata de finantarile externe.
- Ce efecte ar putea genera in piata decizia BNR?
Teoretic, reducerea dobanzii cheie ar putea ieftini creditele, insa acest lucru se va vedea abia peste cateva luni, timp in care se va propaga in piata reducerea operata joi de catre BNR (primele efecte urmand sa se vada pe piata imprumuturilor interbancare). De asemenea, reducerea dobanzii-cheie accentueaza presiunile de depreciere a leului. In plus, este importanta si schimbarea de limbaj in ceea ce priveste gestionarea lichiditatii din piata monetara, BNR decizand acum sa urmareasca o gestionare "adecvata" fata de una "ferma" decisa in sedintele anterioare. Acest lucru ar putea insemna ca BNR va urmari o gestionare a lichiditatii in functie de conditiile efective din piata monetara si valutara.
In noiembrie 2009, cand BNR nu a redus dobanda in ciuda asteptarilor bancherilor, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a explicat decizia: "In acel moment, reducerea dobanzii cheie nu s-ar fi dus acolo unde ne
- Stimuleaza cererea de credit
- Consolideaza trendul de scadere al dobanzilor bancare
- Imbunatateste sentimentul investitorilor straini fata de climatul economic
- Da o mana de ajutor Finantelor la finantarea in lei
- Preintampina o apreciere excesiva a leului
- Stimuleaza investitiile si consumul
La ce duce reducerea dobanzii cheie
intereseaza pe noi: prin dobanzile interbancare, in reducerea dobanzilor la credite noi. Acelea ne preocupa in mod special. In timp ce noi scadeam de la 10,25 la 8, dobanzile la credite au scazut, dar cu mult mai putin. Dovada ca au si crescut marjele intre dobanzile la credite si depozitele la majoritatea bancilor comerciale", a explicat viceguvernatorul Popa.
Semnalele transmise prin deciziile de politica monetara ale BNR isi produc de regula efectele asupra economiei in mod indirect, prin intermediul bancilor. In cadrul sectorului financiar-bancar transmisia se realizeaza relativ rapid. La nivelul relatiei dintre bancile comerciale si economia reala insa, deciziile BNR produc imperfect efecte si dupa o perioada de timp care poate ajunge la cateva luni.
Nivelul dobanzilor la credite depinde nu numai de dobanda cheie a BNR, ci si de asteptarile privind inflatia, de perspectivele privind cresterea economica, marimea dobanzii fiind decisiva pentru deciziile de investitii, consum sau economisire. In general, dobanzi mai reduse stimuleaza investitiile si consumul in defavoarea economisirii, in timp ce dobanzi mai ridicate stimuleaza economisirea, inhiband pe termen scurt consumul si investitiile.
- Reduceri anterioare ale dobanzii BNR au dus la scumpirea creditelor noi, in lei
HotNews a analizat impactul reducerii dobanzii cheie a BNR asupra dobanzilor la creditele noi acordate companiilor. Rezultatele arata ca nu intotdeauna reducerea dobanzii BNR este insotita de scaderea costului noilor credite. De exemplu, in februarie 2009, BNR a redus tot cu 0,25% dobanda cheie. In urmatoarele 3 luni, bancile au scumpit creditele de la 21,3% (dobanda medie la creditele noi pe termen de 1-5 ani acordate IMM), la 22,3%.
Reducerea dobanzii BNR din mai 2009 (0,5 pp) a fost insotita de ieftinirea imperceptibila a creditelor noi cu maturitati de pana la 5 ani, dar cu scumpirea creditelor bancare acordate pentru mai mult de 5 ani (de la 17,3 la 18,2%).
In iulie 2009, BNR a mai redus dobanda cheie la 9%, nivelul dobanzilor medii la creditele noi ramanand constant, iar operatiunea similara a Bancii Centrale din august 2009 a fost tot fara efect.
Cea mai ampla reducere a dobanzilor bancare la creditele noi a fost la finalul lunii aprilie 2009, (peste 3 p.p), iar taierile agresive de dobanda ale BNR au fost insotite de taieri modeste ale costului creditelor bancare noi in moneda nationala.
Tragand linie, BNR a redus in intervalul ianuarie-octombrie 2009 dobanda cheie de la 10,25% la 8%, iar bancile de la 20,7% la 16,8% (credite noi, pe termen de 1-5 ani) si de la 19,4% la 15,4% (credite noi pe mai mult de 5 ani, acordate companiilor).
- Nivelul rezervelor minime a ramas acelasi
Desi jucatorii din piata estimau ca BNR va imbunatati lichiditatea din sistem prin scaderea RMO la lei, acest lucru nu s-a intamplat, Banca de emisiune preferand sa nu se atinga de ROM, in ciuda faptului ca aderarea viitoare la Euroland presupune un nivel mult mai mic al acestor rezerve obligatorii.
Preactic, rezervele minime obligatorii (RMO) sunt reprezentate de disponibilitati banesti ale bancilor pastrate in conturi deschise la Banca Nationala a Romaniei.
Functiile principale ale mecanismului RMO constituite in lei sunt cea de control monetar (aflata in stransa corelatie cu cea de gestionare a lichiditatii de catre BNR) si cea de stabilizare a ratelor dobanzilor de pe piata monetara interbancara. Rolul major al RMO in valuta este acela de a tempera expansiunea creditului in valuta.
Baza de calcul a RMO se determina ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor elementelor de pasiv in lei si in valuta din bilanturile bancilor (cu exceptia pasivelor interbancare, a obligatiilor catre BNR si a capitalurilor proprii). Perioada de observare si cea de aplicare au durata de o luna, fiind succesive (prima dintre ele reprezentand intervalul cuprins intre data de 24 a lunii precedente si data de 23 a lunii curente).
Ratele RMO pot fi diferentiate atat in functie de moneda de constituire, cat si in functie de scadenta reziduala a elementelor incluse in baza de calcul (mai mica sau mai mare de 2 ani). Deficitului de rezerve i se aplica o dobanda penalizatoare, iar abaterile repetate se sanctioneaza prin avertisment, amenzi sau prin limitarea operatiunilor institutiei de credit.
- Mecanismul prin care se transmit in piata deciziile BNR
Desi banca centrala poate controla ratele dobanzilor pe termen scurt, economia reala este influentata cu precadere de ratele dobanzilor pe termen mediu si lung practicate de bancile comerciale. Nivelul acestora din urma depinde de cel al ratei dobanzii de politica monetara, dar si de asteptarile privind inflatia, perspectivele privind cresterea economica etc.
In general, dobanzi mai reduse stimuleaza investitiile si consumul in defavoarea economisirii, in timp ce dobanzi mai ridicate stimuleaza economisirea, inhiband pe termen scurt consumul si investitiile. Astfel este influentata cererea agregata din economie. Oferta agregata are o capacitate de ajustare la nivelul cererii agregate limitata la un orizont scurt de timp. Pe termen lung, oferta depinde in principal de dinamica factorilor fundamentali precum capacitatile de productie, forta de munca si gradul de inzestrare tehnologica si prin urmare se ajusteaza mai lent si pe termen mai indelungat, neputand fi influentata prin intermediul politicii monetare. In aceste conditii, pe termen scurt/mediu, politica monetara poate afecta numai decalajul dintre nivelul efectiv al activitatii economice si cel sustenabil pe termen lung.
Dintre canalele de transmisie a politicii monetare, cele mai importante sunt: canalul ratelor dobanzilor practicate de institutiile financiare; canalul creditului; canalul cursului de schimb; canalul efectelor de avutie si bilant; canalul anticipatiilor agentilor economici privind inflatia.
1
10
