Continuarea achizitionarii de obligatiuni italiene de catre Banca Centrala Europeana (BCE) este "conditionata" de reformele promise Uniunii Europene de premierul Silvio Berlusconi, a avertizat duminica, in cotidianul La Stampa, Yves Mersch, membru in consiliul guvernatorilor BCE, relateaza AFP.

"Daca guvernatorii BCE ajung la concluzia ca acele conditii care i-au determinat sa ia o decizie nu mai exista, sunt liberi sa-si schimbe opinia la orice moment", a explicat Mersch.

"Datoria noastra nu este sa remediem erorile politicii", a subliniat Mersch, care este guvernator al Bancii Centrale a Luxemburgului si face parte din liderii BCE de la infiintarea acestei institutii.

Guvernul de centru dreapta al lui Silvio Berlusconi a adoptat doua planuri de austeritate (in iulie si ulterior in septembrie) in valoare de 60 de miliarde de euro pe trei ani, cu scopul de a repune ordine in finantele publice ale Italiei in 2013.

Dar Italia a ramas in vizorul pietelor, care se tem de capacitatea premierului de a aplica aceste angajamente, precum si reformele economice promise in scrisoarea transmisa liderilor UE la finele lunii octombrie.

Pentru guvernatorul luxemburghez, achizitionarea de obligatiuni de catre BCE ar trebui "limitata in cantitate si in timp".

Acesta a precizat ca interventiile BCE nu trebuie sa fie afectate "de lipsa de eforturi din partea guvernelor nationale".

BCE a reluat la inceputul lunii august programul de rascumparare de obligatiuni publice, adoptat in primavara lui 2010 pentru a sustine Grecia, din cauza agravarii crizei datoriilor, care ameninta economii precum Italia si Spania.

Aceste rascumparari au permis calmarea pietelor pentru o anumita perioada, reducand dobanzile la care se imprumutau guvernele italiene si spaniole, si care atinsesera nivele record.

Dar, in 28 octombrie, dobanzile pentru creditele italiene pe 10 ani au trecut de bariera simbolica de 6% iar vineri, in plin summit al G20, au ajuns chiar la 6,4%, un nivel considerat dificil de suportat pentru Italia, care are o datorie enorma, de 1.900 miliarde de euro (120% din PIB).