Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Cele mai importante declaratii ale lui Mugur Isarescu:
- In trimestrul trei, rata inflatiei a scazut substantial. Putem spune ca a scazut mai mult decat am anticipat si a intrat in interiorul benzii de variatie
- Inflatia anuala a suferit in ultimele 16 luni socuri puternice, in special din cauza majorarii TVA
- Rata medie anuala a inflatiei are o evolutie mai lenta, se ajusteaza mai lent. Observam ca ea inca se situeaza peste 6%
- Dezinflatia pronuntata din trimestrul III a fost determinata de trei factori: preturile volatile ale produselor alimentare, deficitul de cerere si atenuarea tensiunilor pe piata materiilor prime
- In sensul cresterii preturilor au actionat majorarile unor preturi administrate si deprecierea monedei nationale
- In septembrie putem spune ca preturile s-au situat sub nivelul care poate fi considerat startul ciclului de crestere anterior
- Dinamica cererii de consum ramane favorabila dezinflatiei
- Observam un reviriment al economisirii. Economisind mai mult este insa afectat consumul
- Rata somajului ramane mare. Gradul de ocupare are inca o crestere slaba
- Situatia economica actioneaza in continuare in sensul trenarii cererii de consum
- Datele ne arata ca cererea de consum are tendinta sa ramana in general slaba. Comenzile noi in industrie au o evolutie neconvingatoare, iar soldul conjunctural are un reviriment slab
- Presiunile inflationiste pe plan international actioneaza in favoarea unui proces inflationist. Cam toate grupele mari de materii prime care ne-au ingrijorat in primavara stagneaza, ma refer la materii prime si alimente
- Situatia financiara din Europa actioneaza cu efecte vizibile asupra cursului de schimb. In Romania volatilitatea a fost relativ limitata, daca o comparam cu situatia din Polonia sau Ungaria. Am fost mai apropiati de ceea ce s-a intamplat in Cehia
- Anticipatiile inflationiste in Romania raman, in ciuda scaderilor masive de preturi, mai mari decat in celelalte tari, dar sunt in scadere, ceea ce inseamna ca increderea in procesul dezinflationist se instaureaza mai lent
- Rata dobanzii de politica monetara este posibil sa fi contribuit la acest lucru. Publicul se intreaba daca BNR stie ceva atunci cand tine dobada. Si acesta a fost un motiv pentru care am decis sa reducem dobanda, in ciuda situatiei din Grecia
- CORE 2 ajustat a scazut dupa ce efectul de baza al TVA a disparut. Continua sa scada, ceva mai lent insa. Motivatia o constituie marfurile alimentare
- Pana spre primavara anului viitor va continua caderea preturilor pentru ca efectul de baza continua. Este posibil ca prin martie sa ajungem la o inflatie de 2%, poate chiar mai putin
- Apoi tot efectul de baza ne va impinge ceva mai in sus in vara, dupa care ne vom stabiliza
- Avem pe orizontul proiectiei amplitudini destul de mari
- Probabil ca inflatia va fi chiar mai mica decat in media europeana
- In octombrie-noiembrie cresterea lunara a preturilor va fi de circa 0,5% din cauza cresterii preturilor la energie
- BNR a redus prognoza de inflatie pentru 2011 la 3,3%, iar pentru 2012 la 3%
- Avem o deviatie PIB ceva mai accentuata, cu alte cuvinte cresterea economica va fi ceva mai mica din cauza cererii externe si acest lucru favorizeaza dezinflatia
- Impulsul fiscal ramane prociclic
- Conditiile monetare sunt mai stimulative, pentru ca inflatia este in scadere. Pe de alta parte, pentru ca inflatia este in scadere si noi reducem dobanda, dobanda reala ramane substantiala si ne ajuta in procesul de dezinflatie
- De cinci saptamani BNR ofera lichiditate in piata. In fiecare luni oferim lichiditate pietei, pentru a dovedi ca nu avem o problema cu lichiditatea. Avem exces general de lichiditate, dar unele banci nu au acces la lichiditate. Ca sa linistim lucrurile am luat aceasta decizie, insa global nu avem o lipsa de lichiditate
- Fata de proiectia anterioara, CORE 2 este mai scazut
- Pe termen scurt avem riscuri echilibrate in ceea ce priveste inflatia
- Pe termen mediu, tindem sa credem ca avem un dezechilibru si exista riscul de abatere in sus fata de prognoza de baza, insa riscurile sunt sensibil atenuate fata de august
- Risc de abatere in sus avem in ceea ce priveste cursul
- Consolidarea fiscala - avem un echilibru. Masurile anuntate de guvern sunt peste asteptarile noastre, insa anul viitor avem un an electroral
- In sedinta CA de saptamana trecuta am hotarat reducerea ratei dobanzii de politica monetara de la 6,25% la 6%
- In cazul Romaniei, cresterea masei monetare a reflectat un proces de remonetizare si s-a suprapus pe cresterea economica si se suprapune cu un proces de dezinflatie evident
- Avem elemente de curs si de crestere economica in model, pe care nu le dezvaluim. Sunt dedicate strict prognozei. Pot sa va spun doar ca nu avem o modificare a cursului fata de prognozele anterioare - suntem in zona, iar in ceea ce priveste cresterea economica ne situam la nivelul de 2 si ceva procente
- Vrem ca acest proces de dezinflatie sa se consolideze
- Factorul extern a devenit un factor important. Miscand rata de dobanda nu vrem sa stricam alte lucru, pentru ca ele se pot strica foarte repede. De stricat echilibrele este foarte usor, de revenit la ele este mult mai greu
- Ne uitam la un complex international care este foarte complicat
- Cum se pot strica lucrurile: unii analisti au spus ca reducerea dobanzii este prea mica, prea tarziu. Presa internationala a spus ca este mai degraba o surpriza, avand in vedere situatia din Grecia
- In ianuarie (sedinta CA a BNR din ianuarie - n.r.), situatia internationala si situatia fluxurilor de capital va conta foarte mult. Spun situatia fluxurilor de capital si nu cursul pentru ca nu vreau sa dau impresia ca tintim cursul. Ne uitam la situatia de pe piata si nu vrem sa o stricam datorita unor miscari nechibzuite
- Noi observam din partea exportatorilor si a importatorilor semnale pozitive. Consideram ca evolutia leului a fost favorabila depasirii crizei. Leul ne-a ajutat in acesti doi ani si jumatate, a fost in echilibru
- Nu validam niciun punct (in ceea ce priveste cursul de schimb - n.r)
- Nu am validat nimic la 4,3, nici la 4,1, nu vom face nimic nici la 4,33.
- Nu vedem o miscare imediata din partea bancilor comerciale in ceea ce priveste dobanda. Corelatia intre ratele de dobanda intre banca centrala si cele comerciale exista, canalele de transmisie functioneaza, dar el a fost uneori mai slab. Dobanzile practicate de bancile comerciale sunt in jurul dobanzii noastre
- Ce inseamna canalul de transmisie? Daca bancile de la Bucuresti au o relatie tare cu bancile mama, adica le-au alimentat din belsug, relatia cu BNR era mai slaba. Pe masura ce relatiile cu banca mama slabesc, relatia cu BNR se intareste
- Bancile comerciale mai trebuie sa se uite la niste lucruri extrem de importante: bancile mama nu mai sunt atat de generoase. Nu retrag banii, dar nu le mai asigura ca la scadenta le vor reinnoi
- Relatia dintre bancile subsidiare de la Bucuresti cu bancile mama influenteaza foarte mult nivelul dobanzii
- Treptat, ceea ce va face BNR in legatura cu dobanda se va transmite la dobanzile la credite si in mai mica masura la dobanzi, pentru ca bancile au nevoie sa isi echilibreze in timp resursele cu creditele
- O reducere mai puternica (a dobanzii de politica monetara - n.r.) ar rupe trei echilibre: ne-ar scoate dintr-un comportament normal al unei banci centrale. Cand reduci cu mai mult de 0,25 pp apare intrebarea fireasca. Pe ce se bazeaza BNR?
- Al doilea lucru ar fi ca nu le-am da bancilor suficient timp pentru a-si echilibra lucrurile, pentru ca au o intreaga bucatarie de echilibrat
- Al treilea lucru care ar fi stricat ar fi fluxurile de capital. Nu avem nevoie sa stricam lucrurile pentru a ne arata curajosi
- Momentul in care luam masurile e la fel de important
- Hai sa depasim alegerile, sa se mai apropie termenul si daca lucrurile nu se clarifica in zona euro mai avem timp de a schimba termenul de a trece la moneda euro. Eram una dintre putinele tari care nu aveam comitet interministerial de trecere la euro. Sunt aspecte juridice, culturale, tehnice
- Am dat un exemplu. Pentru trecerea la euro ar fi nevoie de vreo 3-400 de tiruri cu euro si o cantitate de vreo 3-4 ori mai mare cu moneda care trebuie stransa si distrusa
- Avem vreo 3-4 ani sa analizam momentul. Nu vad avantajul sa discutam acum
Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), prezinta luni Raportul trimestrial asupra inflatiei, document care evalueaza contextul macroeconomic recent, analizeaza perspectivele inflatiei si identifica principalele provocari si constrangeri cu care politica monetara se va confrunta in perioada urmatoare.
Rata anuala a inflatiei a coborat in luna septembrie la 3,45%, intrand astfel in intervalul tintit de BNR pentru acest an.
HotNews.ro a transmis LIVE TEXT declaratiile lui Mugur Isarescu.
Romania observa o reducere a inflatiei si asta e un semn bun pt ca nivelul era prea ridicat.
Abia dupa ce vom ajunge cu rata anuala a inflatiei la nivelul zonei euro (1,5-3%), atunci ne vom putea face griji despre dezinflatie si riscurile asupra consumului si relansarii economice (pt ca preturi mai mari incita producatorii sa produca mai mult si sa caute piete noi, sa diversifice productia, etc.).
Inflatie mai mica inseamna si ca puterea de cumparare se mentine mai usor, banii nu-si 'pierd valoarea' prea repede.
E si o incitare la economisire, ori bancile romanesti chiar au nevoie de cash, de disponibilitati, mai ales ca 90% din banii cu care se va imprumuta guvernul in 2012 vor veni din sistemul bancar romanesc, doar 10% din strainatate.
In felul asta, cu mai multi oameni care economisesc banii la banca, vor ramane lichiditati si pentru a credita consumul si investitiile, nu doar cheltuielile de stat.
E bine sa observam ca si din acest punct de vedere, a inflatiei, Romania e pe o tendinta mai buna decat a altor tari (unde inflatia e in crestere, ceea ce erodeaza puterea de cumparare si veniturile reale ale salariatilor si pensionarilor).
Nu ?
Cumparam mai putin , salvam bani s-ar parea ca e bine dar ... si ce producem noi (frunza sau ce mai taiem noi) se cumpara mai putin . Si ce daca zice unu prost , ca mine adica, dar ce zice sefu' nostru ? Sefu nostru zice ca tre sa taiem din costuri ca populatia nu mai ne cumpara frunza pe care o taiaram .
Tiat costuri nu inseamna mai putini bani de protocol ci inseamna ca un amarit , ca mine , tre sa plece acasa si sa taie frunza de acum incolo acasa ..
s.a.m.d
Scaderea inflatiei se cauzeaza nu unor factori benefici ptrecum ar fi actiuni cu cap ale BNR de a nu tipari bani in nestire ci datorita unei situatii economie internationale foarte precare.... datorita creditelor neperformate avem stagnare pe M3, iar de aici avem si consum in scadere. Scaderea inflatiei este cauzata de un colaps al cererii , al consumului si nu de gestionarea corecta a masei monetare.
Lasand la o parte cauzele.... inflatie scauta este de bun augur, in special daca am vedea creditare masiva a antreprenoriatului cu dobanzi competitive versus vest.
Partea mai neplacuta incepe odata cu scumpirea gigacaloriei dar... fiind vorba doar de trecerea unor costuri din buzunarul statului in buzunarul nostru, asta inseamna... zero inflatie! Adica noi crapam neputand sa facem fata costurilor, dar statistica zice ca o ducem bine!
Apoi urmeaza restul scumpirilor: intai a energiei, apoi a transportului, apoi a mancarii, toatele cu procente cu doua cifre dar... cum se ieftinesc locuintele, iahturile si alte produse pe care oricum nu le cumpara nimeni, vine statistica si ne spune ca nu ne putem plange, din moment ce avem o inflatie micuta de tot, un amarat de 3%! Asa ca, desi vom resimti in buzunar o inflatie de peste 100%, pe hartie ea va fi de vreo 3% si deci va fi bine. Putem chiar zambi fericiti in timp ce vom ajunge sa cautam o farama de bunastare prin tomberoane.
Sau poate incepem sa inghitim pe nemestecate propaganda sistemului, in timp ce gandim neabatuti in lozinci: traiasca divinul benereu, perfect obiectiva statistica (aia nesubordonata politic...!) si guvernul pedelist facator de bunastare, n-asa?
Pai cu asemenea economistim, experti adevarati, promovati insa la conducere, am ajuns unde suntem...
Aceasta crestere este insa doar aparenta. De ce? Deoarece nu mai sunt 2 platitori ai acelei gigacalorii (consumatorul + statul), ci a ramas doar unul (consumatorul).
Pretul nu se modifica in acest caz (si repet: in acest caz!, deoarece nu discutam aici despre cresterile datorate cresterii pretului combustibililor!), el este doar redistribuit pe umerii unui singur platitor (impovarat pana la - respectiv chiar peste posibilitatile sale; dar asta deja este alta poveste).
Iar daca pretul nu se modifica, ce influenta are aceasta ne-crestere asupra inflatiei? Zero!
Ce ia in calcul onor statistica, aia care face si desface calcule dupa algoritmi aranjati pana ii da 3%? Pai in calcul cresterea pretului gigacaloriei datorata scumpirii combustibilului, de care vorbeam mai sus! Sub nici o forma nu va lua in calcul cresterea aia de 80 - 400% pe care o vom avea de platit noi la ghiseu, pentru ca atunci nu are cum sa ajunga la 3%, pentru ca nu ii permite aritmetica. Asa ca aici nu mai vorbim de vreo mare teorie economica, ci de aritmetica, pur si simplu: 400 + x + y + ... nu da 3, doar daca le inmultesti pe fiecare cu niste coeficienti de te apuca rasul, respectiv introducand in ecuatie niste factori aberanti!
Ori noi cand ajungem la ghiseu platim bani, nu coeficienti statistici, si numai dracu mai stie de unde i-om scoate cand va sosi scadenta!
http://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=11952&idInfoClass=3922
Pagina 37, Nota de subsol 48, citez:
"
48 Conform celor mai recente evaluări, contribuţia eliminării subvenţiei acordate
de la bugetul de stat pentru energia termică şi apa caldă la nivelul inflaţiei IPC
pentru sfârşitul anului 2011 este de 0,5 puncte procentuale."
Si apropo se considera pretul final platit de consumator, care se modifica daca dispare subventia acordata de stat.
Vom trai si vom vedea...
BNR si toate gastile de hoti de la guvernare sunt de vina.
Solutia: plecarea din tara.Definitiv!
la cat se scumpeste viata in general in continuu, mancarea, energia, combustibilii... cum sa visezi tu la 3% inflatie pentru la anu ?
dar gasca aia de babalaci sta de 15 ani acolo lipita de birouri si-si serbeaza zilele de nastere cu inflatie scazuta. unde naiba mai stau altii cu deceniile intr-o banca nationala, fara sa faca fix nimic?
ECONOMIA prieteni, faceti-i ceva ca moare cu perfuzia in mana si o sa ajungeti sa tineti prelegeri despre inflatie mica intr-un desert.
Pe termen scurt poate fi o strategie sa ai inflatia mica.