Toate privirile se indreapta spre Banca Centrala Europeana: Economistii cred ca doar institutia de la Fankfurt mai poate calma acum tensiunile

Joi, 10 noiembrie 2011, 13:07 Economie | Finanţe & Bănci

Recentul puseu al crizei datoriilor suverane, cu dobanzile la imprumuturile italiene doborand record dupa record, readuce in discutie o interventie a Bancii Centrale Europene (BCE), singura care poate calma in prezent jocul, sustin numerosi economisti, consultati de AFP.

"Presiunea se accentueaza asupra BCE, cu dobanzile italiene in jur de 7% pe 10 ani, in conditiile in care recent consideram ca 6% era limita", noteaza Bruno Cavalier, de la Oddo Securities.

"Tensiunea a devenit nesustenabila, daca nu facem nimic intregul sistem risca dezagregarea", a precizat acesta.

Or, in fata acestei situatii, doar o interventie de mare amploare a BCE ar putea reduce tensiunea, crede el. Deoarece doar BCE dispune de capacitatea financiara de a actiona repede si puternic, in conditiile in care Fondul european de salvare (FESF) starneste in continuare neincredere.

"Daca lucrurile se agraveaza in continuare, doar BCE poate salva Italia si pe ea insasi", rezuma Holger Schmieding, economist sef la banca Berenberg.

Aceste apeluri vizeaza direct programul de rascumparare de obligatiuni publice pe piata secundara de catre institutia monetara de la Frankfurt.

Adoptat in primavara lui 2010, la cererea liderilor politici europeni, in fata cresterii abrupte a dobanzilor la care se imprumuta Grecia, el a fost stopat timp de mai multe luni inainte de a fi relansat in august, in urma riscului de contagiune spre Italia si Spania.

In fata amplorii acestei sarcini, rascumpararile BCE "raman modeste", apreciaza Jennifer McKeown, de la Capital Economics. In ultimele trei luni BCE a cumparat datorii in valoare de 110 miliarde de euro, dar doar pentru stabilizarea Italiei ar fi necesari 700 de miliarde de euro, spune ea.

Schmieding noteaza ca Banca Angliei si Federal Reserve au intervenit mult mai activ, "rascumparand sau angajandu-se sa rascumpere active reprezentand aproximativ 18% din PIB-ul tarilor lor. Rascumpararile BCE reprezinta pentru moment 2,7% din PIB-ul Zonei Euro".

Noul sau presedinte, Mario Draghi, a repetat saptamana trecuta credo-ul acestei institutii: programul este limitat ca volum si in timp, deorece nu este de resortul BCE sustinerea statelor care si-au gestionat prost finantele.

"Mesajul dl. Draghi este foarte clar: BCE nu va fi imprumutatorul de ultim resort al guvernelor", a precizat Nick Matthews, de la RBS.

O pozitie reafirmata marti de economistul sef al acestei institutii, germanul Jürgen Stark, si in aceeasi zi de compatriotul sau, presedintele bancii centrale germane, Jens Weidmann, intr-o pledoarie de a nu "transfera greutatea rezolvarii crizei" asupra bancilor centrale. El a apreciat ca este ilegala orice tentativa "de a utiliza politica monetara pentru a finanta datoria publica".

Altfel spus, BCE nu este inca dispusa sa-si schimbe politicile.

In cele din urma, "credem ca BCE va interveni in final pentru a salva euro si chiar si Bundesbank s-ar putea alatura acestei politici (...). Dar pentru a ajunge acolo (...) criza trebuie sa se agraveze mai mult", spune Schmieding.

Pentru Bruno Cavalier, pozitia Germaniei, principalul adversar al unei implicari mai mari mai puternice a BCE, ar putea sa se schimbe "cand isi va da seama ca si ea intra in recesiune".

Totusi, "BCE nu poate de una singura sa stabilizeze situatia", adauga acesta, subliniind ca este nevoie de "semnale rapide de stabilizare politica in Italia".

Pentru Nick Matthews, de la RBS, va fi nevoie ca BCE sa beneficieze "de sustinerea tuturor responsabililor politici din Zona Euro" pentru a intra in acest program.