Opinie

Sâmbătă, 12 noiembrie 2011, 18:21 Economie | Finanţe & Bănci

​Cu o întârziere de aproape o lună faţă de termenul legal, dar mai devreme decât de obicei, Guvernul a transmis Parlamentului proiectul de buget pe anul în curs. Aşa cum ne-am obişnuit, ministerul de finanţe este un mare zero la capitolul comunicare (mă rog, nici la capitolul finanţe nu stă prea bine, dar e altă poveste). Tot ce sunt în stare să facă este să trântească un document pe site, fără să minime explicaţii despre ce şi cum. Mai grav, informaţii sunt incomplete, pentru că lipsesc anexele 1-3, adică esenţa bugetului! O încercare timidă de a explica face consiliera primului-ministru, Andreea Paul, pe blogul personal (!), în două articole succesive: unul în care ne prezintă principalii indicatori ai bugetului şi altul în care ne explică de ce cresc sau scad bugetele principalelor instituţii centrale. La economiştii să discute în detaliu proiectul de buget, pentru că priceperea mea este limitată. Citind explicaţiile Andreei Paul mi-am făcut câteva note, poate marginale în plan macro-economic, dar importante în planul percepţiilor:

1. În an electoral scade bugetul Autorităţii Electorale Permanente şi cel ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, responsabile cu organizarea alegerilor. Asta în condiţiile în care nu avem nici Registru Electoral (responsabil: AEP; are un proiect în desfăşurare), nici cărţi de alegător (responsabil: MAI; nu a făcut nimic), ambele instrumente prevăzute expres de Legea Electorală a fi implementate până la alegerile din 2012. Ca să nu mai vorbim de logistică, de nevoia evidentă de a asigura o minimă pregătire membrilor birourilor secţiilor de vot şi de alte cheltuieli care asigură un proces electoral corect şi transparent. Dar cui îi trebuie alegeri corecte şi transparente?

2. Din punct de vedere politic, este o mare prostie creşterea bugetelor Administraţiei Prezidenţiale şi ale serviciilor de informaţii. Este relativ mică şi poate să fie şi justificată creşterea (mira-m-aş), nu face decât să dea apă la moară conspiraţioniştilor de tot felul. Este însă binevenită creşterea bugetului pentru diverse instituţii cu rol anti-infracţionalitate (ANI, CSM, Consiliul Concurenţei, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi).

3. Bugetul MCSI creşte în plină criză cu o sumă importantă (peste 50 de milioane, creştere de aproximativ 25%), în principal pentru a cumpăra licenţe în şcoli. Adică Guvernul României prevede bani pentru Microsoft, că nu e în stare să folosească open source software. Ce comisioane trebuie că se învârt aici!

4. Scad bugetele pentru Ministerul Culturii, Academia Română, Radio şi Televiziunea publice. Ce să facem, e criză, trăim şi fără cultură. Nu că aceste instituţii ne-ar da cine ştie ce bunuri culturale, e vorba de simbil.

5. Neaşteptat, scade bugetul pentru culte. Cum va înghiţi BOR treaba asta? Vom vedea. Însă poate să fie doar aparent, pentru că ne aşteptăm din nou la vestitele “amendamente uninominale” pentru biserici şi mănăstiri. Iar cu această ocazie ni se reaminteşte că în 2011 Guvernul a alocat suplimentar, din fondul de rezervă, 35 de milioane pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

6. Şi pentru că veni vorba, oare cât o fi fondul de rezervă la anul? Nu ştim, că lipsesc anexele, după cum vă spuneam…

Citeste si comenteaza pe blogul La coltu' strazii.