Analiza Reuters: SUA si economiile emergente sunt ingrijorate de posibilele pierderi cauzate de imprumuturile FMI catre Zona Euro. Fondul nu este un substitut pentru actiunile Europei

Duminică, 11 decembrie 2011, 15:55 Economie | Finanţe & Bănci

SUA si marile economii emergente sunt ingrijorate ca ar putea inregistra pierderi pe finantarile acordate FMI daca tari precum Italia si Spania, doua dintre cele mai mari economii din zona euro, ar solicita ajutorul Fondului, sustine o analiza Reuters, citata de Mediafax.

Fondul Monetar International (FMI) nu trebuie considerat un substitut pentru angajamentele semnificative pe care trebuie sa si le asume Europa. Guvernele europene sunt cele care trebuie sa preia cea mai mare parte a eventualelor pierderi pe imprumuturile de urgenta destinate statelor din Zona Euro, a declarat vineri un demnitar american.

Desi FMI se bucura de o reputatie serioasa bazata pe faptul ca nici o tara nu a intrat vreodata in insolventa in timpul derularii unui acord de finantare cu Fondul si niciun guvern nu a pierdut bani imprumutand institutia, exista temeri privind expunerea tot mai mare pe care acesta o are pe Zona Euro. Expunerea s-ar mari considerabil daca Italia sau Spania ar solicita ajutorul FMI, deoarece volumul de finantare necesar pentru economii atat de mari ar depasi cu mult imprumuturile catre Grecia, Irlanda si Portugalia.

Marile economii emergente, care flirteaza cu ideea de a creste finantarea acordata FMI, si-au manifestat si ele ingrijorarea cu privire la riscurile care ameninta capitalul Fondului, au declarat pentru Reuters surse oficiale din guvernelor tarilor respective.

Intrebari asemanatoare sunt ridicate si de membrii Congresului SUA. Cu ocazia unei intalniri cu directorul general al FMI, Christine Lagarde, patru membri ai legislativului american si-au exprimat nelinistea cu privire la riscurile pe care Fondul si le-ar asuma odata cu preluarea unui rol mai mare in Europa. O solicitare de sprijin FMI din partea Italiei sau Spaniei ar pune SUA, care are drept de veto pe majoritatea deciziilor de creditare ale institutiei, intr-o pozitie dificila.

2012- An electoral in SUA

Alegatorii americani sunt inca nemultumiti de bailout-urile masive acordate de guvern bancilor in timpul crizei financiare din 2007-2009 si se tem ca datoria de stat a tarii pune in pericol viitorul natiunii. Cu perspectiva alegerilor prezidentiale din noiembrie 2012, este greu de crezut ca administratia de la Casa Alba este dispusa sa isi asume rolul de salvator al Europei. Pozitia SUA cu privire la situatia din Europa a fost consecventa: "Luptati cu banii vostri impotriva crizei".

Mai mult decat atat, republicanii din Congres incearca sa retraga imprumutul de 108 miliarde de dolari aprobat de SUA pentu FMI in 2009, miscare care ar diminua capacitatea Washingtonului de a se pronunta asupra conditiilor atasate creditelor FMI.

"Daca SUA vrea sa ajute Europa sa gaseasca calea pentru a iesi din criza datoriilor de stat,  trebuie sa fie un lider economic global puternic, nu doar un creditor de ultima sansa. Membrii administratiei Obama trebuie sa-si canalizeze toate eforturile in consolidarea economiei SUA si echilibrarea bugetului, mai degraba decat sa se imprumute in continuare de la China pentru a plati datoriile scapate de sub control ale Europei", arata senatorul republican Jim DeMint intr-un articol publicat, vineri, in Wall Street Journal si intitulat "Cum poate SUA sa ajute Europa: Spuneti nu"

DeMint a afirmat ca va incerca sa forteze un nou vot in Congres pentru a impiedica Trezoreria SUA sa finanteze alte acorduri de bailout a tarilor europene. Senatul a votat, in luna iunie, cu 55 de voturi contra si 44 pentru, impotriva propunerii lui DeMint.

Domenico Lombardi, fost membru al Consiliul Executiv al FMI, a indicat ca institutia nu ar putea fi impiedicata sa sara in ajutorul Europei, chiar daca imprumutul aprobat de SUA in 2009 ar fi retras. Potrivit lui Lombardi, este in interesul comunitatii internationale sa evite raspandirea crizei datoriilor.

FMI - Creditor preferential

Imprumuturile FMI se bucura de prioritate la rambursare fata de datoriile tarilor catre creditori privati. Cu toate acestea, sumele uriase necesare tarilor in criza creste riscul unui default [n.r, intrare in insolventa] pe un acord cu Fondul.

FMI are o rezerva pentru imprumuturi de circa 380 miliarde dolari, suma depasita cu mult de nevoile de refinantare ale Italiei si Spaniei, de 340 miliarde euro, respectiv 120 miliarde euro. "Problema cu unele dintre aceste tari este ca ajungi intr-un punct in care datoria este suficient de mare ca un default pe un acord FMI sa fie destul de atractiv daca vrei sa iti reduci datoria.  Nu spun ca Zona Euro va actiona impotriva intereselor Fondului. Totusi, cand vine vorba de returnarea datoriei, va respecta Zona Euro statulul preferential al Fondului?", se intreaba Raghuram Rajan, fost economist-sef al FMI.

Summit-ul UE de vineri s-a incheiat cu un acord intre 26 dintre cei 27 de lideri europeni pentru incheierea unui tratat de integrare fiscala si coordonare a politicilor economice. Membrii UE au convenit sa cotizeze cu 200 miliarde euro la capitalul FMI, prin bancile centrale nationale, pentru a consolida resursele anticriza ale institutiei. Finantarea nu trebuie insa privita drept a contributie la cotele Europei in FMI, cote ce determina puterea de votare a fiecarui membru al Fondului.

Cum se face finantarea FMI

Exista doua modalitati de a finanta Fondul - prin contributie la resursele generale ale institutiei sau printr-un asa-numitul cont administrat. Orice imprumut facut de FMI din resursele generale imparte riscul de default intre toti membrii FMI. In cazul creditelor acordate din conturi administrate, pierderile sunt preluate de tarile ce contribuie la contul respectiv.

Pana acum, Europa a indicat ca este mai simplu, din punct de vedere juridic, sa contribuie la resursele generale ale FMI. SUA ar prefera insa a doua optiune, care ar plasa tot riscul finantarilor acordate din cei 200 miliarde euro pe umerii Uniunii.