Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

​Provocarile UE dupa summitul de la Bruxelles: testul politic, testul juridic si testul pietelor financiare

de Anca Ionescu     HotNews.ro
Marţi, 13 decembrie 2011, 14:59 Economie | Finanţe & Bănci


Euro in pericol

Summitul UE a produs o lista consistenta de raspunsuri cu efecte amestecate: exista semnalul ca UE este decisa sa salveze euro, dar printr-un angajament mai putin convingator – acordul interguvernamental – decat prin reformarea tratatului UE, din cauza opozitiei Marii Britanii. Reactiile? Investitorii nu au aplaudat, pietele au reactionat, euro s-a depreciat, iar ratingul datoriilor suverane este in continuare in pericol. Motivul? Nu exista inca solutii credibile si decisive, pe termen scurt, la criza din zona euro. Pietele asteapta inca "the big bazooka", adica o interventie in forta a liderilor UE care sa linisteasca pietele.

Despre summitul UE din 8-9 decembrie de la Bruxelles multe voci au spus ca a reconfigurat o noua Uniune Europeana: “17 plus” sau “27 minus”, cu Marea Britanie izolata si careia i s-a sugerat sa decida daca vrea sa fie al 52-lea stat american sau ramana una din cele 27 tari UE. In afara dezbaterilor legate de relatia UE - Marea Britanie, exista cel putin cateva mari provocari carora liderii UE trebuie sa le faca fata in urmatoarea perioada.

Urmatoarele trei provocari: parlamentele nationale, lamuririle juridice, increderea pietelor

Prima este testul politicii interne. Opozitiile din mai multe state membre contesta deja nevoia unor schimbari legislative – pentru asa numita “regula de aur” care limiteaza deficitele, la nivel constitutional. Alti lideri au majoritati fragile, astfel ca acordul ar putea avea noi probleme. Alte raspunsuri trebuie sa clarifice in ce forma va fi aplicata noua intelegere, in timp ce marea neliniste ramane credibilitatea de pe pietele financiare.

     1.    Problemele juridice care trebuie clarificate

Detaliile juridice ale acordului de la Bruxelles trebuie lamurite in cel mai scurt timp pentru ca, dupa dezbaterile politice interne, noile regulile fiscale ale UE sa poata fi aplicate. Reprezentantii Comisiei Europeana au anuntat ca vor veni cu clarificari in cel mai scurt timp, iar presedintele francez Nicolas Sarkozy a estimat ca ele ar trebui sa apara pana la Craciun. 

Analiza post summit a Centrului pentru Politici Europene (CPE) din Bruxelles, publicata luni, a identificat o serie de intrebari la care institutiile europene trebuie sa gaseasca raspuns pentru a face acordul de la Bruxelles aplicabil.

  •     Ce masuri vor intra in acordul interguvernamental si ce se schimba prin asa numita “legislatie secundara”.  Din cauza lipsei unanimitatii, statele din zona euro vor trebui sa recurga la varianta unui acord interguvernamental si nu a unei schimbari consistente de tratat astfel ca va fi nevoie de prevederi in legislatia secundara, a anuntat vicepresedintele Comisiei Europene, Olli Rehn. 
  •     Care va fi natura juridica exacta a acordului interguvernamental si cum va fi el legat de actualele tratate ale UE? Este posibil ca masurile stabilite de zona euro sa fie adoptate  in mod similar celor pentru acquis-ul Schengen sau ar putea elementele individuale? Vor fie ele integrate in schimbarile legate de Mecanismul European pentru Stabilitate – cel care stabileste fondul permanent de salvare la dizpozitia euro, mai ales ca implementarea sa a fost devansata din 2013 in iulie 2012. 
  •      Cum va fi ratificat acordul in statele euro si cum va fi aplicat in cele non euro?  Va fi nevoie de ratificare cu referendumuri nationale? Liderii UE sustin ca noul acord este in conformitate cu tratatele in vigoare si nu exista nici un transfer de competente la nivel supranational, astfel ca ar trebui sa le permita tarilor UE sa-l ratifice fara referendumuri. Exista temerea ca acordul s-ar putea confrunta cu probleme de ratificare in parlamentele nationale si atunci vine intrebarea ce se intampla daca o tara nu-l accepta din cauza politicii interne. Berlinul a sugerat, in timpul summitului, ca aceste schimbari vor intra in vigoare la jumatatea anului 2012, chiar si in cazul in care unele state membre nu au ratificat-o pana atunci. 
  •     Ce rol vor avea institutiile UE in acord si dupa? Guvernele care sustin puternic noile schimbari au aratat ca noul regim va consolida institutiile existente. Dar cum va fi implicat Parlamentul European in acest proces? In urma unei reuniuni a liderilor UE cu presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, ambele parti au convenit ca PE va trimite observatori pentru a contribui la elaborarea noului acord. Cu toate acestea, Parlamentul se simte marginalizat si este necesar sa se clarifice daca eurodeputatii vor fi implicati in acest proces si cum. In termeni mai generali, un acord interguvernamental in afara cadrului tratatului ridica cateva intrebari fundamentale legate legitimitate democratica, atat la nivel national si european. De altfel marti, rezultatele summitului din 8-9 decembrie vor fi discutate in plen, la Strasbourg unde eurodeputatii tin ultima sedinta din acest an.
     2.    Problemele politice de care se loveste noul acord

Pana la aceste lamuriri, liderii UE care au aderat la acordul stabilit la Bruxelles mai au de dus batalia cu parlamentele nationale. Opozitiile politice deja au anuntat primele piedici si ele nu lipsesc nici din Franta unde contracandidatul socialist al lui Sarkozy la prezidentiale, Francois Hollande, a sustinut ca nu este nevoie ca masurile privind echilibrul bugetar sa fie incluse in Constitutie. Apoi Suedia si Cehia - cu presedintele Vaclav Klaus cunoscut ca eurosceptic, au mentionat ca trebuie sa consulte parlamentele nationale. Politicenii din Danemarca si-au mai nuantat si ei pozitiile in timp ce dinspre Irlanda au venit informatii potrivit carora sunt 50% sanse sa fie nevoie de referendum.

Premierul Ungariei a preferat sa imparta raspunderea masurilor de austeritate cu parlamentul national. Asa a explicat ziarul maghiar Nepszabadsag pozitia si opozitia premierului Viktor Orban care a declarat, dupa summitul UE, ca nu are mandat „sa cedeze suveranitatea tarii”, iar aceasta chestiune trebuie discutata in Parlamentul national.

In Romania, presedintele Traian Basescu a sustinut ca prevederea acordului care se refera la obligatia statelor care adera la acesta de a include in legislatia nationala angajamentul pentru "buget national echilibrat si in surplus" - deficitul structurat nu trebuie sa depaseasca 0,5% din PIB – trebuie trecuta in Constitutie sau in alta lege echivalenta cu ea. Dupa care a precizat raspicat “Romania trebuie sa treaca in Constitutie, si nu in alt act normativ, prevederile privind bugetul si deficitul, din acordul convenit la summit-ul UE”.

Lideri ai USL il contrazic. “Constitutia nu se poate modifica pentru a introduce o regula de disciplina financiara”, a declarat senatorul PSD Dan Sova. Potrivit acestuia, articolul 148 din Constitutia Romaniei spune ca orice tratat sau act in interiorul UE se voteaza de catre Parlament cu o majoritate de 2/3. “Este singura situatie din Constitutie in care ne incadram perfect cu acest acord. Nu este nevoie de modificarea Constitutiei”, a mai spus Sova.

     3.    Problemele economice si increderea de pe pietele financiare

Moneda unica europeana s-a depreciat dupa rezultatele summitului pentru salvarea zonei euro si a atins cel mai scazut nivel in raport cu dolarul american din 4 octombrie incoace. Pietele europene nu au dat semnale foarte bune la inceputul saptamanii in timp ce Moody’s a avertizat ca ar putea revizui ratingurile UE in prima jumatate a lui 2012 facand trimitere la rezultatele summitului care “nu au produs raspunsuri decisive si au lasat zona euro vulnerabila in fata unor socuri viitoare”. "Absenta unor masuri care sa stabilizeze pietele de credit pe termen scurt, inseamna ca zona euro si UE in sens mai larg, raman in continuare predispuse la socuri, iar coeziunea din zona euro este inca amenintata", se arata in raportul serviciului investitii al Moody’s, citat de Euractiv.  

Expertii: raspunsurile pentru pietele financiare nu sunt la Bruxelles, ci la Frankfurt

“Cel mai important raspuns al crizei euro nu va mai veni in perioada urmatoare dinspre Bruxelles, ci dinspre Frankfurt”, spun analistii de la CPE care au apreciat ca stadiul actual al crizei este la un asemenea nivel la care implicarea Bancii Centrale Europene (BCE) a devenit esentiala. “Deciziile si solutiile indentificate la summit sunt insuficiente si au nevoie de timp pentru a fi implementate, iar rabdarea investitorilor este cea mai mare problema a UE”, sustine Janis A. Emmanouilidis, expert senior al Centrului pentru Politici Europene care apreciaza ca, in acest moment BCE este singura institutie UE suficient de credibila si de puternica pentru a interveni.

Ce ar mai trebui sa faca BCE

Potrivit acestuia, BCE nu poate si nici nu ar trebui sa-si asume responsabilitatea guvernelor nationale la fel cum trebuie sa fie precauta cu semnalele pe care le transmite acestora pentru a nu afecta presiunea asupra lor pentru reducerea deficitelor, a datoriei publice si aplicarea reformelor structurale. Dar a identificat trei zone in care Banca Centrala Europeana ar putea interveni:

  •     sa extinda programul de cumparare de obligatiuni pe pietele secundare la un nivel superior celui de 200 de miliarde de euro cu care a intervenit deja de la inceputul crizei
  •     sa ofere credite sau finantari institutiilor financiare internationale, precum Fondul Monetar International care, la randul lor, ar putea folosi aceste resurse pentru a ajuta tarile care se afla sub presiune severa pe pietele financiare
  •     sa defineasca un nivel maxim al randamentului datoriilor garantand rate ale dobanzilor viabile pentru datoriile noi emise de statele care se lupta pe piete 

Banca Centrala Europeana a anuntat deja, saptamana trecuta, cateva schimbari mult asteptate de bancile europene. Primul pas a fost reducerea dobanzii de referinta. Apoi a fost marita scadenta la acordarea de credite de la maximum un an si o luna la trei ani. De asemenea, scaderea dobanzii de politica monetara ar urma sa determine scaderea costurilor de imprumut de care bancile europene aveau mare nevoie.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1684 vizualizari



ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by