In iulie 2011, romanii au retras din banci circa 600 de milioane de lei din depozitele la vedere in lei, peste 55 de milioane de lei din conturile in euro si alte noua milioane de lei in alte valute. In primele luni din an, depozitele respective scadeau cu alte cateva sute de milioane de euro (echivalent lei). Daca tragem linie si scadem, fata de momentul ianuarie 2009, in septembrie 2011 depozitele la vedere in lei ale populatiei erau cu peste 10 miliarde mai mici. "De la sfarsitul lui 2010 pana acum, bancile au pierdut depozite de 1,2 miliarde de euro", spune si Nicolae Cinteza, Directorul Directiei de supraveghere din BNR. Banii retrasi au fost apoi depusi la alte banci sau tinuti la saltea. Sursa datelor: BNR

Potrivit unor apropiati ai BNR, in momentul acesta sunt circa 17-18 mld RON la nivelul populatiei bani cash. Cea mai mare crestere a banilor aflati in afara sistemului bancar a venit in timpul crizei. O dovada a faptului ca exista lichiditati, care insa circula greu, este volumul de vanzari cu ocazia Black Friday. Promotiile reusesc sa ii faca pe romani sa scoata banii de la ciorap ..si cam atat

Din graficul de mai sus tragem usor concluzia ca economisirea, atata cata e, se face preponderent in lei, ceea ce e bine. Economiile in valuta straina sunt facute si pentru detineri privind avansuri la credite sau reflecta doar preferinta de a economisi intr-o moneda mai sigura decat leul. Depozitele overnight sunt preponderent cele la vedere, care permit utilizarea in orice minut, spre deosebire de cele la termen, care presupun pastrarea lor in banci pentru o perioada minima de timp.

Daca ne uitam la depozite pe termen mai lung, avem graficul de mai jos, care nu are foarte multe lucruri de interpretat.

Criza a insemnat "consumul" depozitelor bancare, pe fondul taierii veniturilor populatiei si a dificultatilor financiare. O parte- mica din fericire- si-au retras banii si pe fondul temerii caderii unor banci. Acest lucru nu se va intampla si trebuie sa spunem asta- BNR are toate parghiile necesare pentru a evita prabusiri apocaliptice. Dar viteza retragerii depozitelor este sub media altor State. In alte tari din UE care nu au adoptat euro, depozitele au scazut cu o dinamica mai mare decat la noi. E un plus pentru Romania.

Sa mergem acum mai departe. In afara cetatenilor romani onesti si cu drept de vot, in Romania mai constituie depozite si nerezidentii, dar si administratia publica. In cazul nerezidentilor, o sa observati cele cateva episoade de retrageri ale depozitelor. Ele corespund momentelor - cheie in criza Greciei si cea a datoriilor suverane. Grafic, stam asa:

Mai apoi, avem asa cum spuneam inainte, depozitele administratiei publice. Am adunat intr-un singur grafic depozitele administratiei locale si centrale. Iata ce-a iesit:

Totalul creantelor Administratiei publice a crescut la 33,6 la suta ca pondere in produsul intern brut, la sfarsitul trimestrului II din acest an, de la 31,2 la suta, cat era in perioada similara din 2010, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei.

Aceasta crestere s-a realizat, in principal, ca urmare a majorarii depozitelor administratiei publice, pana la un nivel de 7,4 la suta ca pondere in PIB (in crestere cu 1,7 puncte procentuale), si al actiunilor si altor participatii ale statului, care au crescut cu 0,8 puncte procentuale, pana la 18,3 la suta din PIB. Creantele comerciale au oscilat in jurul a 8 la suta din PIB.

Ponderea angajamentelor Administratiei publice in PIB s-a majorat la 40,6 la suta, in trimestrul al doilea din 2011, comparativ cu trimestrul II din 2010, cand reprezentau 36,4 la suta. Cresterea s-a datorat emiterii de noi titluri in lei si in valuta atat pe termen scurt, cat si pe termen lung, precum si atragerii de noi imprumuturi.

Datoriile comerciale ale Administratiei publice, exprimate ca pondere in produsul intern brut, s-au diminuat la 5,2 la suta la finele trimestrului II 2011, fata de 6,3 la suta la finele trimestrului II din 2010.

Necesarul net de finantare a Administratiei centrale s-a diminuat, ajungand la 0,9 la suta din PIB, fata de 2,1% in trimestrul II de anul trecut.

Daca revenim la segmentul populatiei si ne uitam la evolutia depozitelor la termen, vom vedea ca retragerile din depozitele la vedere (euro si lei plus alte valute) se regasesc in parte in depozitele la termen. Am spus in parte.

De la inceputul anului, romanii au reusit sa economiseasca in depozite bancare aproape 6 mld. de lei, mai mult de trei sferturi din aceasta suma fiind constituita in lei.

La sfarsitul trimestrului trei, depozitele la termen ale populatiei valorau 89,5 mld. de lei, in crestere cu 5,95 mld. lei fata de nivelul inregistrat in decembrie 2010.

In bancile din Bucuresti erau constituite depozite la termen in valoare de 32,6 mld. de lei, adica aproximativ 36% din suma totala a economiilor.

Pe de alta parte, locuitorii Capitalei sunt responsabili si pentru o treime din cresterea valorii depozitelor pe parcursul acesui an. Potrivit datelor BNR, economiile depuse in bancile din Bucuresti au sporit cu 1,9 mld. de lei.

In primele noua luni ale anului, cei mai economi romani s-au dovedit a fi, dupa bucuresteni, cei din Cluj, subsidiarele bancilor din acest judet imbogatindu-si depozitele cu 357 mil. lei.

Constantenii au economisit in depozitele la termen 237,2 mil. lei, plasandu-se astfel pe locul II in clasamentul cresterii economiilor.

Locul III este ocupat de persoanele care locuiesc in jud. Arges, institutiile de credit sporindu-si depozitele cu 210 milioane de lei.

In majoritatea cazurilor, depozitele la termen ale romanilor au crescut pe seama sporirii celor in moneda nationala.

Cu toate acestea, in Giurgiu, Arad si Timis, populatia a preferat sa economiseasca mai mult in valuta.

Pe scurt, in Romania nu au existat episoade de panica in ultimii ani. Oricum, retragerile au fost incomparabile cu cele care au provocat aducerea cu avionul de la Londra, pe timp de noapte, a unor sume de bani cash care sa fie depusi la vedere in sediile unor banci pentru a nu genera reactii nedorite. O banca de top stie cum era pe-atunci...