În trimestrul III 2011, PIB real s-a majorat cu 4,4 la suta în termeni anuali, dinamica superioara cu 3 puncte procentuale celei înregistrate în intervalul precedent. Aceasta performanta a fost imprimata de revigorarea absorbtiei interne, atât pe segmentul consumului final, cât si pe cel al investitiilor, în timp ce contributia cererii externe nete s-a mentinut negativa.

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNRFoto: Agerpres

Vezi cele mai importante mesaje transmise de BNR

Consumul final efectiv al populatiei s-a majorat cu 3,1 la suta comparativ cu perioada similara din anul precedent. Chiar daca autoconsumul a reprezentat principalul factor de impulsionare a acestui segment de cerere – pe fondul recoltei agricole peste asteptari –, o contributie favorabila a revenit si achizitiilor din reteaua comerciala.

  • Grupele de produse care au beneficiat în intervalul analizat de o crestere a cererii fac parte, în principal, din categoria celor nealimentare de uz curent (cu un aport considerabil al comenzilor prin internet), în timp ce cumpararile de marfuri alimentare au continuat sa treneze, iar cele de bunuri durabile au revenit la ritmuri trimestriale negative.
  • Consumul final guvernamental a înregistrat o noua atenuare a ritmului de scadere: de la -1,2 la suta la -0,4 la suta (variatii anuale). Componenta cea mai dinamica a PIB a fost formarea bruta de capital fix (11,4 la suta, variatie anuala), evolutie care încorporeaza însa un efect de baza semnificativ – restrângerea cu 11,3 la suta avolumului investitiilor în trimestrul III 2010 (variatie trimestriala, date ajustate sezonier).
  • Volumul exporturilor de bunuri si servicii si-a accelerat cu 2,6 puncte procentuale rata anuala de crestere (pâna la 8,9 la suta), ca urmare a mentinerii pe trend ascendent a economiei la nivelul UE25, dar si a extinderii relatiilor comerciale în afara acestei regiuni.
  • Dependenta pronuntata a exporturilor de achizitiile din strainatate, dublata de ameliorarea cererii interne au generat o intensificare de ritm si pe partea importurilor de bunuri si servicii, comparativ cu intervalul precedent (pâna la 10,5 la suta, variatie anuala reala).
  • Viteza de crestere a importurilor a ramas superioara celei aferente exporturilor, generând astfel mentinerea în plaja negativa de valori a contributiei cererii externe nete la dinamica PIB (-1 punct procentual).
  • Din perspectiva ofertei, accelerarea ritmului anual al PIB real în trimestrul III s-a datorat, în principal, dinamizarii valorii adaugate brute din industrie, agricultura si constructii si, în masura mai mica, atenuarii pantei descendente a VAB din servicii. Analiza evolutiilor trimestriale indica variatii pozitive în perioada curenta la nivelul tuturor sectoarelor economice, însa nu poate fi ignorata nici manifestarea unor efecte de baza, mai accentuate în agricultura si constructii.
  • Aproape jumatate din avansul de 4,4 la suta al PIB s-a datorat agriculturii. În termeni anuali, ritmul de crestere a VAB aferente acestui sector s-a majorat de 6,5 ori comparativ cu cel consemnat în trimestrul II, ajungând pâna la 22,1 la suta, performanta fiind atribuita în esenta productiei vegetale remarcabile din acest an.
  • Industria metalurgica si-a inversat traiectoria, avansul de aproape 7 la suta în termeni anuali fiind imprimat de revigorarea din perioada curenta (o influenta favorabila exercitând si repunerea în functiune a unei parti din capacitatile de productie aflate în revizie în trimestrul II)
  • Cresteri ale productiei s-au consemnat în industria alimentara, industria mijloacelor de transport si mai ales în ramura de prelucrare a hidrocarburilor, atât ca urmare a unui efect de baza (revizia generala a rafinariei Petromidia în perioada similara a anului anterior), dar posibil si pe fondul cererii mai mari asociate intensificarii activitatii de transport.
  • Rata somajului înregistrat (date ajustate sezonier) s-a situat în luna octombrie la un nivel similar celui consemnat în septembrie (5 la suta), sugerând o relativa stabilitate a ofertei excedentare de forta de munca.
  • Din perspectiva numarului de salariati se constata mentinerea tendintei de crestere, în contextul angajarilor dinsectorul serviciilor (un aport revenind si revigorarii segmentului comercial). În ceea ce priveste câstigul salarial mediu net pe economie, rata anuala de crestere s-a atenuat comparativ cu luna septembrie (8,7 la suta, fata de 9,3 la suta), exclusiv pe seama unui efect de baza asociat cresterilor din administratia publica în luna octombrie 2010 (partial ca urmare a disponibilizarii personalului cu salarii mici).
  • Activitatea de comert si servicii a consemnat în luna octombrie un salt semnificativ de dinamica (pâna la circa 4 la suta, în termeni anuali), datorat în mare masura întreruperii contractiei pe segmentul achizitiilor comerciale mai putin auto (crestere anuala de 2 la suta, dupa 11 trimestre de scadere), pe fondul extinderii agresive a retelei de hiper/supermarketuri si centre comerciale.
  • Analiza evolutiei valorii cifrei de afaceri pentru piata externa a sectorului prelucrator releva scaderi în ramuri cu o prezenta semnificativa la export, precum industria usoara si industria metalurgica. O atenuare de ritm s-a consemnat si în industria mijloacelor de transport rutier, însa rata anuala de crestere a ramas ridicata, principalul operator din domeniu (Dacia Renault) lucrând la capacitate maxima.
  • Temperarea dinamicii exporturilor s-a regasit si în evolutia importurilor (-1,4 puncte procentuale, pâna la 12,9 la suta), evolutiile reflectând si efectul retragerii companiei Nokia din România pâna la sfârsitul lunii noiembrie. În ceea ce priveste deficitul fob/fob, acesta s-a redus cu 13,4 la suta fata de perioada similara a anului anterior, pâna la o valoare de 375 milioane euro.
  • În luna octombrie 2011, rata anuala de crestere a preturilor de productie pentru piata interna a crescut marginal comparativ cu intervalul precedent (+0,4 puncte procentuale pâna la 7,6 la suta), tendinta imprimata exclusiv de grupa bunurilor energetice (+1,4 puncte procentuale pâna la 9,7 la suta). Determinanta în acest sens a fost evolutia ascendenta a preturilor de productie în industria de prelucrare a hidrocarburilor (în pofida tendintei descendente a cotatiei externe a titeiului), în contextul unor presiuni din partea cererii de carburanti a operatorilor economici.
  • În cazul grupei bunurilor intermediare, rata anuala de crestere a ramas practic nemodificata (7,9 la suta) în conditiile evolutiilor de sens opus din industria metalurgica (atenuare de ritm, asociata evolutiei externe a preturilor metalelor) si cea chimica (accelerare de dinamica pe fondul cererii mari de îngrasaminte specifice anului agricol favorabil).
  • Majorarea cu 8 la suta a pretului gazelor naturale pentru  consumatorii industriali nu a avut un impact vizibil asupra preturilor de productie la nivelul acestei grupei. În ceea ce priveste celelalte grupe de bunuri s-au consemnat decelerari modeste de ritm (de sub 1 punct procentual).
  • Rata anuala a inflatiei s-a situat în luna octombrie la 3,55 la suta, în usoara crestere (+0,1 puncte procentuale) fata de intervalul precedent, în conditiile întreruperii scaderilor în termeni lunari pe segmentul preturilor volatile alimentare, odata cu venirea sezonului rece. O contributie a revenit si evolutiei preturilor administrate (+0,5 puncte procentuale pâna la 5,7 la suta), pe fondul majorarii tarifelor energiei termice (cu circa 10 la suta în medie).
  • În cazul combustibililor, dinamica anuala a preturilor s-a mentinut la un nivel ridicat (12,5 la suta), efectul favorabil al scaderii cotatiei internationale a titeiului fiind contrabalansat de deprecierea monedei nationale în raport cu dolarul SUA. În ceea ce priveste infl atia de baza (masura CORE2 ajustat), dinamica anuala a ramas nemodificata la 2,7 la suta.