Criza din Zona Euro si masurile de austeritate anuntate in majoritatea tarilor batranului continent zguduie modelele sociale europene create dupa al doilea Razboi Mondial si care se afla astazi in plin proces de reformare, pentru a supravietui, scrie AFP.

Reformarea sistemului de pensii, reducerea ajutoarelor sociale, inghetarea pensiilor, scaderea banilor pentru concedii medicale ... curele de austeritate anuntate de peste un an de tarile europene au preluat fraiele in ceea ce priveste cheltuielile statelor providentiale.

"Aceste state providentiale construite dupa razboi, in care erau luate in considerare enorm de multe nevoi, in special in materie de sanatate, vor disparea", prezice Nicolas Bouzou, economist la firma Asteres.

"La acea vreme, eram intr-un cotext de crestere puternica a masei salariale, foarte multe locuri de munca si o populatie relativ tanara. Astazi, avem un somaj de masa, nu exista crestere si o populatie care imbatraneste, astfel incat presiunile financiare sunt absolut de nesustinut", explica el.

"E limpede ca, odata cu aceasta criza, presiunea care apasa deja pe modelul social european din cauza demografiei si a cresterii slabe se accentueaza", afirma si Jean Pisani-Ferry, director al institutului european Bruegel.

In Franta, in afara de reforma sistemului de pensii, guvernul a anuntat o evaluare in scadere a prestatiilor familiale pentru 2012.

"In Irlanda, s-au redus prestatiile sociale si pentru locuinte. In Portugalia, s-au redus cu 25% alocatiile familiale. In Italia, s-au redus ajutoarele sociale. In Spania, a fost suprimat 'cecul bebe' pentru nou nascuti", explica Henri Sterdyniak, economist la Observatorul francez pentru conjuncturi economice (OFCE).

Noul sef al guvernului spaniol, conservatorul Mariano Rajoy, urmeaza sa adopte noi masuri de austeritate saptamana viitoare si va efectua la inceputul lui 2012 o "modernizare a legislatiei muncii" pentru a face fata somajului record.

Modelul scandinav

In Italia, guvernul lui Mario Monti intentioneaza si el sa reformeze piata muncii spre o "flexisecuritate" inspirata din modelul danez.

Pentru Michael Burda, economist la universitatea Humboldt din Berlin, numeroase tari europene ar trebui sa se inspire din modelul scandinav: "Daca functioneaza atat de bine este pentru ca imbina elementele statului providential cu liberalismul".

In numeroase tari europene, sistemele de protectie sociala se vor mentine, dar se vor "recentra" spre cei care au cea mai mare nevoie, crede Nicolas Bouzou.

Spre exemplu, in Franta, "alocatiile familiale, acordate fara o conditionare a veniturilor, vor disparea fara indoiala", spune acesta. La fel, o serie de boli vor face obiectul asigurarilor private, spune economistul.

Dar, in tarile cele mai afectate de criza finantelor publice, restructurarea protectiei sociale ar putea fi mult mai brutala.

In Grecia sau in Portugalia, "sistemele de stat sunt in cvasi-faliment si se orienteaza spre sisteme mai liberale, fara plasa de siguranta, unde cei mai fragili s-ar putea trezi fara nicio acoperire", subliniaza Nicolas Bouzou.

"Nu asistam inca la sfarsitul statului providential, ci la degradarea sa", spune Henri Sterdyniak. "Si, in momentul in care reduci alocatia pentru nou nascuti in Spania, care are o enorma problema demografica, iti tragi un glont in picior", apreciaza el.

Pentru acest economist, "protectia sociala din Europa face parte din identitatea sa, nu exista niciun motiv sa o punem in discutie. Ar trebui, din contra, luate masuri pentru a continua finantarea sa".