Joi, CA al BNR se va intruni in prima sedinta din 2012 pentru a decide daca mentine sau modifica nivelul dobanzii cheie. HotNews.ro a analizat impactul reducerii dobanzii cheie a BNR asupra dobanzilor la creditele noi acordate companiilor, rezultatele aratand ca nu intotdeauna reducerea dobanzii BNR este insotita de scaderea costului noilor credite.Nivelul actual al ratei dobanzii de politica monetara este de 6% pe an. Acest indicator reprezinta rata dobanzii utilizata pentru principalele operatiuni de piata monetara ale BNR. Actualmente, acestea sunt operatiunile de atragere de depozite pe termen de o saptamana, derulate prin licitatie la rata fixa de dobanda.
- Semnalele BNR ajung usor la banci, dar mai greu in dobanda creditelor noi
Semnalele transmise prin deciziile de politica monetara ale BNR isi produc efectele asupra economiei in mod indirect, prin intermediul bancilor. In cadrul sectorului financiar-bancar transmisia se realizeaza relativ rapid.
- Ar stimula cererea de credit
- Ar consolida trendul de scadere al dobanzilor bancare
- Ar imbunatati sentimentul investitorilor straini fata de climatul economic
- Ar da o mana de ajutor Finantelor -Ar preintampina o apreciere excesiva a leului
- Ar stimula investitiile si consumul
Argumente in favoarea scaderii dobanzii-cheie
La nivelul relatiei dintre bancile comerciale si economia reala insa, deciziile BNR produc imperfect efecte si dupa o perioada de timp care poate ajunge la cateva luni.
Nivelul dobanzilor la credite depinde nu numai de dobanda cheie a BNR, ci si de asteptarile privind inflatia, de perspectivele privind cresterea economica, marimea dobanzii fiind decisiva pentru deciziile de investitii, consum sau economisire.
In general, dobanzi mai reduse stimuleaza investitiile si consumul in defavoarea economisirii, in timp ce dobanzi mai ridicate stimuleaza economisirea, inhiband pe termen scurt consumul si investitiile.
- Reducerea dobanzii BNR din februarie a scumpit creditele noi, in lei
HotNews.ro a analizat impactul reducerii dobanzii cheie a BNR asupra dobanzilor la creditele noi acordate companiilor. Rezultatele arata ca nu intotdeauna reducerea
-E necesara o pauza pentru a evalua corect impactul reducerii recente anterioare
-O scadere a dobanzii nu ajuta procesului dezinflationist
-O ieftinire a leului ar ajuta exportatorii, afectati de aprecierea leului
-Ar descuraja economisirea
Argumente impotriva scaderii dobanzii cheie
dobanzii BNR este insotita de scaderea costului noilor credite. De exemplu, in februarie 2009 BNR a redus cu 0,25% dobanda cheie.
In urmatoarele 3 luni, bancile au scumpit creditele de la 21,3% (dobanda medie la creditele noi pe termen de 1-5 ani acordate IMM), la 22,3%.
Reducerea dobanzii BNR din mai 2009 (0,5 pp) a fost insotita de ieftinirea imperceptibila a creditelor noi cu maturitati de pana la 5 ani, dar cu scumpirea creditelor bancare acordate pentru mai mult de 5 ani (de la 17,3 la 18,2%).
In iulie 2009, BNR a mai redus dobanda cheie la 9%, nivelul dobanzilor medii la creditele noi ramand constant, iar operatiunea similara a Bancii Centrale din august 2009 a fost tot fara efect.
Cea mai ampla reducere a dobanzilor bancare la creditele noi a fost la finalul lunii aprilie 2009, (peste 3 p.p), iar taierile agresive de dobanda ale BNR au fost insotite de taieri modeste ale costului creditelor bancare noi in moneda nationala.
Una peste alta, BNR a redus in intervalul ianuarie-octombrie 2009 dobanda cheie de la 10,25% la 8%, iar bancile de la 20,7% la 16,8% (credite noi, pe termen de 1-5 ani) si de la 19,4% la 15,4% (credite noi pe mai mult de 5 ani, acordate companiilor).
Dobanzile mai reduse stimuleaza investitiile si consumul in defavoarea economisirii, in timp ce dobanzile ridicate stimuleaza economisirea, inhiband pe termen scurt consumul si investitiile
Legatura dintre dobanzi, investitii si consum
- Scaderea dobanzii de politica monetara ar trebui sa se vada in reducerea dobanzilor la credite
“Ca sa cobori dobanda cheie trebuie sa ai conditiile monetare in sens larg, care includ dar nu se limiteaza la dobanda. Conditiile astea includ RMO, includ gestiunea ferma a lichiditatii - pe care o calificam drept ferma, nu adecvata, cum faceam pana acum- si ele trebuie sa conduca la ancorarea anticipatiilor inflationiste si la revenirea inflatiei pe traiectoria programata si pe 2010 si pe 2011", a explicat viceguvernatorul BNR Cristian Popa, dupa o sedinta a CA al BNR.
Creditele noi ne preocupa in mod special. In timp ce noi scadeam de la 10,25 la 8, dobanzile la credite au scazut, dar cu mult mai putin.
Cristian Popa, viceguvernator BNR
O scadere a dobanzii de politica monetara ar trebui sa se vada in reducerea dobanzilor la credite. In noiembrie, cand BNR nu a redus dobanda in ciuda asteptarilor bancherilor, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a explicat decizia: "In acel moment, reducerea dobanzii cheie nu s-ar fi dus acolo unde ne intereseaza pe noi: prin dobanzile interbancare, in reducerea dobanzilor la credite noi.
Acelea ne preocupa in mod special. In timp ce noi scadeam de la 10,25 la 8, dobanzile la credite au scazut, dar cu mult mai putin. Dovada ca au si crescut marjele intre dobanzile la credite si depozitele la majoritatea bancilor comerciale", a explicat viceguvernatorul Popa.
