HotNews.ro a contactat cei mai influenti economisti rugandu-i sa raspunda unui set de intrebari despre vulnerabilitatile economice ale acestui an si despre atuurile Romaniei in fata crizei. Profesorul Daniel Daianu ne-a remis luni opinia sa, astazi urmand sa publicam raspunsurile date de economistul sef al Volksbank, Melania Hancila. Urmeaza apoi pozitiile profesorului Moisa Altar, sefului ING Misu Negritoiu, Florin Citu, Emil Stoica, Ionut Dumitru- seful Consiliului Fiscal, FMI, precum si ai altor economisti sefi din bancile comerciale sau ai oficialilor BNR.

Melania Hancila, ec.sef VolksbankFoto: Hotnews

Rep: Credeti ca 2011 va fi un an mai degraba mai dificil sau mai degraba mai "digest" decat 2011 din punct de vedere economic?

Melania Hancila: In 2012, Romania va avea de depasit provocari mai mari decat in anul anterior- finantarea si cresterea economica, in contextul economic global dificil marcat de nevoia de austeritate bugetara si deficitului de finantare din UE. Ma astept ca anul acesta sa fie un an mai dificil decat 2011 atat pentru Romania, cat si pentru UE, deoarece intarirea politicii fiscale, in conditiile unei cresteri economice inferioare proiectiei bugetare va obliga guvernul mai degraba sa restranga cheltuielile publice, decat sa imbunatateasca gradul de colectare al taxelor (putin probabil, in plin an electoral).

In 2012 va trebui sa muncim mai mult si sa ne asumam riscuri mai mari pentru a avea crestere economica pozitiva in raport cu anul precedent, cand avansul economic a fost sustinut in principal de exporturi si agricultura, sectoare unde vom avea de depasit un efect de baza nefavorabil.

  • Scenariul nostru de baza este de crestere economica modica de maxim 1%, dar nu excludem nici stagnarea

Romania ar putea creste cu 2% an/an in 2012, asa cum si-au asumat autoritatile in proiectul bugetar, insa este nevoie de multa vointa politica si de asumarea unor riscuri si sacrificii politice, pentru imbunatatirea nivelului de trai, macar in an electoral, si acest lucru s-ar putea realiza prin reducerea cheltuielilor cu bunurile si serviciile si diminuarea comisioanelor si prioritizarea investitiilor publice cu valoare adaugata ridicata si imbunatatirea calitatii serviciilor publice.

Cum nu ma astept ca autoritatile sa profite de toate resursele de care dispune Romania, ci doar o imbuntatire modesta a guvernantei politice si economice stimulata de proximitatea alegerilor, scenariul nostru de baza este de crestere economica modica de maxim 1% si nu excludem nici staganarea si mentinerea presiunilor pe piata muncii.

Rep: Care sunt principalele riscuri pentru economia Romaniei in acest an?

M.H.: Riscurile care planeaza asupra economiei romanesti sunt semnificative si constau in: reducerea expunerii marilor grupuri bancare europene pe Romania care ar putea ingreuna accesul la finantare atat al trezoreriei publice, cat mai ales finantarea sectorului privat si exercita socuri de natura ofertei asupra cresterii economice si evolutiei preturilor de consum.

Un alt risc semnificativ este atribuit iresponsabilitatii politice in anii electorali care ar putea conduce la: sacrificarea investitiilor publice in infrastructura, pomenile electorale, tergiversarea eficientizarii sectorului public si reducerea personalului excedentar din administratia publica. O conduita imprudenta a politicii fiscale si salariale ar putea induce riscuri de crestere a costului finantarii pentru Romania si impact nefavorabil asupra investitiilor straine directe pe termen lung.

  • Nu este suficient ca o tara sa dispuna de atuuri, daca nu stie sa le si valorifice

Rep: Care sunt atuurile pe care putem miza in 2012 pentru a atenua efectele crizei?

M.H.: Romania inca mai dispune de suficiente resurse care ar putea impulsiona cresterea economica, deoarece acestea au fost insuficient fructificate pana in prezent in acesti ani de criza. Astfel ca nu este suficient ca o tara sa dispuna de atuuri, daca nu stie sa le si valorifice in folosul natiunii. In acesti ani s-au facut progrese mediocre in privinta: absortiei de fonduri europene, parteneriatelor public-private in proiecte majore de infrastructura, alocarii necorespunzatoare a banilor pentru investitii, dezvoltarii turismului, strategiei nationale energetice si agricole, si toate aceste resorturi de crestere a bunastarii populatiei au ramas tot in stadiul de obiective si perspective de viitor, in loc sa se incadreze la categoria realizarilor, din cauza vesnicei tergiversari in adoptarea unor decizii radicale constuctive si cu viziune pe termen lung.

Alte atuuri de care dispune Romania consta in acordul preventiv cu FMI si CE, un nivel confortabil al deficitelor de cont curent si bugetar, datorie publica redusa, costul redus cu forta de munca si flexibilitatea pietei muncii. Dupa parerea mea, un alt resort semnificativ de care dispune Romania spre deosebire de alte state este spatiul suficient aflat la indemana BNR de relaxare a politicii monetare care prin instrumentele aflate la dispozitia sa ar putea stimula si ieftini creditarea sectorului privat, sprijin dar si trezoreria statului, prin reducerea ratei cheie care este mai mult decat confortabil peste rata inflatiei, oferind in prezent randamente real pozitive de aproape 3 puncte procentuale (in conditii de criza majoritatea bancilor centrale au dobanzi chei care abia acopera rata inflatiei sau chiar sunt real negative), unul dintre cele mai ridicate niveluri ale rezervelor minime obligatorii precum si ale culoarului dintre facilitatea de depozit si cea de credit oferita de BNR.

  • Zona Euro va reusi sa supravietuiasca turbulentelor actuale, insa aceasta se va face prin eforturi considerabile

Conjunctura economica dificila la nivel global ar trebui sa impulsioneze autoritatile sa-si asume anumite riscuri si sa se foloseasca de toate atuurile de care dispune Romania pentru a impulsiona cresterea economica si ridica puterea de cumparare a populatiei.

Rep: Cat de plauzibil este un scenariu in care se va destrama Eurozona?

M.H.: Scenariul nostru de baza este ca Zona Euro va reusi sa supravietuiasca turbulentelor actuale, insa aceasta se va face prin eforturi considerabile, mai ales din partea tarilor al caror nivel de trai depaseste cu mult productivitatea economiei si se va face cu costuri sociale insemnate si reglaje radicale pe piata muncii.

In anul 2012 se vor intreprinde pasii necesari spre uniunea fiscala, se vor reduce drastic cheltuielile publice in UE pentru echilibrarea treptata a deficitelor publice, dar se vor reduce decalajele de productivitate intre state in raport cu beneficiile salariale, altfel nu va fi posibila mentinerea monedei unice europene.