Este pentru a doua oara la rand cand guvernul maghiar a inceput anul inconjurat de controverse din cauza a ceea ce criticii au catalogat drept abateri periculoase de la normele democratice, scrie The Economist intr-oanaliza a situatei din Ungaria intitulata "Lungul mars al Fidesz". In 2011, Ungaria a preluat presedentia semestriala a UE aparand o lege pe care oficialii de la Bruxelles au considerat-o o amenintare la adresa libertatii presei. 2012 a demarat cu o noua disputa cu Uniunea Europeana, o serie de editoriale ce condamna actiunile administratiei de la Budapesta si o demonstratie de masa in capitala tarii, scrie publicatia financiara.

Ministrul ungar al Afacerilor externe, Janos Martonyi, a declaratintr-un interviu publicat sambata de ziarul francez Le Figaro ca tara sa este pregatita sa discute cu Uniunea Europeana, care ameninta cu sanctiuni impotriva Ungariei, cat si cu Fondul Monetar International, potrivit AFP. Discutiile intre Bruxelles si guvernul de la Budapesta se blocasera din cauza unei legi cu privire la reforma bancii centrale ungare. Legea in discutie este considerata de Comisia Europeana drept un mecanism care va permite controlul politic asupra institutiei financiare, lucru intezis in temeiul tratatelor Uniunii.

Legile au fost aprobate la sfarsitul lui decembrie, in ciuda cererilor facute, printre altii, de UE, FMI, Banca Centrala Europeana si SUA de a reconsidera masurile. Unele modificari au fost facute, insa punctele cele mai disputate au ramas: numirea unui al treilea vice-guvernator al bancii-centrale, recomandat de primul ministru, si expansiunea Consiliului Monetar, care stabileste nivelul dobanzilor. Parlamentul a adoptat, de asemenea, un amendament constitutional pentru a face posibila o viitoare fuziune a bancii centrale cu Autoritatea de supraveghere a institutiilor financiare (PSZAF). Noua institutie va fi condusa de o persoana numita de primul ministru si desemnata de presedintele Ungarie. Legea ii retrage guvernatorului bancii centrale dreptul de a-si alege asistentii, care vor fi numiti acum de catre seful guvernului.

Andras Simon, guvernatorul bancii centrale, a declarat ca legea reprezinta o preluare completa a instutiei pe care o conduce de catre stat. In timp ce masurile sale au starnit indignarea institutiilor internationale,guvernul de la Budapesta conduce negocieri cu UE si FMIpentru deschiderea unei linii de creditare. "Pus fata in fata cu o astfel de situatie, un guvern cumpatat ar fi luat o pauza. Nu si cel al Ungariei. Domnul Orban mentine o disciplina de fier in randul deputatilor din partidul conservator Fidesz, care detine majoritatea. Parlamentul a devenit putin mai mult decat o stampila de cauciuc", considera The Economist.

Consecintele s-au resimtit imediat. Discutiile cu UE si FMI au fost suspendate, in timp oficialii de la Bruxelles se concentreaza asupra noilor legi bancare. Ministrul ungar Tamas Fellegi se va intalni saptamana viitoare, la Washington, cu reprezentantii FMI, insa poate spera cel mult la discutii. Pentru ca negocierea propriu-zisa sa reinceapa, va fi necesar ca guvernul maghiar sa revina asupra legii fiscale si asupra legii bancii centrale.

Cand Fidesz si-a inceput mandatul in 2010, a mostenit o tara grav afectata de cei opt ani in care socialistii au detinut puterea. Coruptia atinsese un nivel alarmant, iar jumatatea estica a tarii fusese lasata in paragina deschizand drumul pentru partidul de extrema-dreapta Jobbik, care a iesit pe locul doi in sondajele de opinie anterioare alegerilor.

Dupa 18 luni la putere,Fidesz pare sa aiba prea putin de aratat, in ciuda faptului ca sustine ca promoveaza o politica de reinnoire nationala, scrie publicatia financiara. Moneda nationala, forintul, s-a prabusit cu peste 21% in raport cu euro, in cursul ultimelor trei luni; doua agentii internationale au retrogradat ratingul Ungariei in categoria junk; randamentul obligatiunilor a depasit 10%, iar rata somajului a ajuns la 11%.

Guvernul nu recunoaste insa aceste realitati. Ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, a declarat razboi Fondului Monetar, saptamana trecuta, desi Ungaria cere ajutorul organismului financiar international. Serviciilor secrete li s-a cerut sa investigheze atacurile asupra monedei nationale si oficialii guvernamentali condamna calculul datoriei nationale facut de banca centrala ca fiind impotriva intereselor tarii.

Criticii au interpretat noile legi ca un nou exemplu al incercarilor facute de Orban de a acapara statul pentru Fidesz.Diplomatii europeni si americani sustinca democratiei unguresti ii lipseste un sistem tip "checks and balances", in care institutiile statului detin mecanisme pentru a se verifica reciproc.

Fidesz a schimbat limitele electorale in favoarea sa. Aliati ai partidului de guvernamant au fost numiti in functii importante din majoritatea institutiilor independente, precum biroul procuraturii, biroul de audit si autoritatea de media. Guvernul a micsorat jurisdictia Curtii Constitutionale si a concediat un numar mare de judecatori. Oficialii sustin ce persoanele nou-numite isi vor indeplini mandatele independent.

Opozitia a criticat centralizare guvernamentala descriind-o ca un pas catre "Putinizarea" Ungariei. Fidesz a castigat puterea in alegeri libere, iar opozitia si populatia au liberatatea de a-si exprima parerile in demonstratii precum cea din 2 ianuarie, cand oamenii s-au adunat in fata cladirii Operei din Budapesta pentru aprotesta impotriva constitutiei adoptate cu o zi inainte.

Potrivit The Economist, cei care au devenit excesiv de iritanti, au platit insa pretul pentru actiunile lor. Klubradio, un post de radio cu orientare liberala, si-a pierdut licenta de functionare, iar Index.hu, un portal de stiri online, a primit interdictie de a raporta despre parlament pentru ca "nu a aratat respect" institutiei.