"Folosim o aplicatie, TransControl, in care sunt incluse toate companiile care fac comert intracomunitar. Se fac verificari amanuntite, iar acest lucru prelungeste timpul de asteptare. Mergem pe comertul cu grupe de produse din grupele de risc cel mai ridicat. Le stiti si dumneavoastra- legume, fructe, cereale etc.", a declarat vineri pentru HotNews.ro presedintele ANAF Sorin Blejnar. Reamintim ca premierul Mihai Razvan Ungureanu a solicitat zilele trecute ca in termen de 60 de zile, combaterea evaziunii fiscale in zonele alcool si produse vegetale sa aduca venituri la buget de cel putin 1,5% din PIB.
- Evaziunea din zona cerealelor este printre cel mai dificil de stopat. Cum se procedeaza concret?
Incepand cu 1 iunie 2011 in Romania a fost introdusa taxarea inversa la cereale, adica toate cerealele ce se comercializeaza pe teritorul Romaniei se vor vinde fara Tva, nu se mai aplica Tva-ul la vanzarea cerealelor, aceasta lege fiind aplicata pe o perioada de 2 ani incepand cu 1 iunie 2011 si terminand cu 31 mai 2013. Rolul acestei legi a fost acela de a combate evaziunea fiscala, stiindu-se ca o mare parte din evaziunea fiscala din Romania se face in cereale. O lege foarte buna daca nu se intamplau urmatoarele: Odata cu aplicarea acestei legi a aparut o noua problema. Exista state in care TVA este mai mare decat in Romania (se zicem ca exemplu, Ungaria), iar comerciantii de cereale acolo au ajuns la concluzia ca e mai profitabil sa cumpere cereale din Romania fara Tva si sa le vanda in tara lor cu Tva. Respectivii comercianti iau cerealele din Romania si le vand acolo fara sa achite in tara lor TVA, fiind pasibili de evaziune. In acest fel reusesc sa detina monopolul in comertul de cereale in Romania, deoarece ei "mancand" Tva-ul isi pot permite sa dea un pret mai mare decat comerciantii romani in piata, iar comerciantii romani sunt scosi din joc neputand sa concureze cu ei.
- Mic manual al evazionistului fiscal
In perioada 1 iunie - 31 dec 2011 modul de operare era urmatorul: Firma straina , sa spunem ca ar fi din Ungaria, ca exemplu, venea sa cumpere cereale din Romania de la persoane fizice si juridice impreuna cu o firma terta, din Slovacia de pilda. La intocmirea actelor pe marfa ei foloseau firma slovaca. Intocmeau toate actele pe marfa pe firma slovaca pentru a putea trece granita fara probleme, adica in momentul cand camionul cu cereale ajungea in vama si se vedea ca marfa este destinata sa ajunga in Slovacia nu se realiza un control amanuntit asupra actelor deoarece se considera ca transportul se afla in tranzit si un control amanuntit se va realiza in momentul parasirii Ungariei catre Slovacia." Insa acest transport nu mai parasea Ungaria, marfa descarcandu-se in Ungaria si toate actele realizate pe firma slovaca fiind distruse, odata marfa descarcata se folosea o alta firma maghiara care trecea marfa in circuit. Practic marfa aparea ca fiind de productie maghiara si se vindea la o alta firma maghiara, fiind preferate societati de renume", explica un jucator de pe piata cerealelor.
Bineinteles, adauga sursa citata, marfa se vindea cu + TVA, se incasa contravaloarea marfii cu tot cu Tva iar TVA-ul nu ajungea mai departe la statul maghiar. Se folosea firma slovaca deoarece folosindu-se o firma maghiara atunci autoritatile vamale ar fi realizat un control amanuntit asupra actelor si ar fi vazut ca acea firma e cu probleme, ea neavand darile platite la stat. Legat de acest mod de operare autoritatile maghiare au luat cateva masuri facand cateva arestari ale unor administratori si complici in noiembrie 2011 vedeti in editia din 26 noiembrie 2011 a ziarului blikk.hu, dar degeaba.
- Fiscalizarea agriculturii ar fi o solutie?
Incepand cu anul 2012 au aparut firmele romanesti care cumpara marfa de la persoane fizice pe baza de borderou de achizitie si fac exportul catre firmele maghiare. Aceste firme romanesti sunt de fapt tot ale celor care administreaza firma maghiara. Tin sa mentionez ca pretul trecut pe borderoul de achizitie nu este cel real, in realitate pretul cu care se vinde marfa de catre producatorul roman persoana fizica fiind mult mai mare, se trece un pret mai mic pentru a nu iesi la iveala evaziunea. Va dau un exemplu: In Ungaria porumbul este 700 lei/to + Tva , adica 868 lei cu tot cu TVA, iar la noi producatorul roman vinde porumbul cu 750 de lei/to. Asta ar insemna ca firma romana sa treaca pe borderou 750 de lei/to pretul de achizitie de la producator, isi mai pune si el adaos 20 de lei/to ar insemna ca da porumbul la firma maghiara cu 770 lei/to ceea ce ar fi hilar, adica firma maghiara cumpara din Romania porumb cu 770 lei/to si il vinde in Ungaria cu 700 lei/to in conditiile in care pe langa aia 770 de lei mai are si costul de transport. Atunci fac in felul urmator, se inteleg cu producatorul roman la 750 lei/to si trec pe borderou ca a luat porumbul cu 600 lei/to in acest fel evaziunea este acoperita.
Normal ar fi ca in momentul in care producatorul roman merge la APIA sa isi declare suprafata si cu ce este insamantata sa primeasca de la APIA un borderou inseriat si el sa fie cel care da borderoul la firma la vanzarea cerealelor (un fel de factura). Toti cei care sunt inregistrati la APIA au minim un cont deschis la banca, cont in care trebuie sa primeasca subventia, in acel cont ar trebui sa primeasca si banii cand vand marfa pe borderou pentru a se vedea clar ce suma a incasat iar la sfarsit de an sa vina la APIA cu cotorul de la caietul de borderouri sa il depuna pentru a se vedea exact ce productie a avut si la ce bani a dat. Numai fiscalizand producatorul persoana fizica se poate elimina definitiv evaziunea din agricultura. "Tot vad la televizor ca exporturile Romaniei in agricultura au crescut, pai de aia au crescut", mai spune sursa citata.
- Pe scurt,...
Problema cea mare e ca toate aceste cereale se vor intoarce inapoi in Romania si culmea la un pret de 780-800 de lei pe tona. Cum e posibil?
1) Firma A din Ungaria (de exemplu) semneaza un contract cu firma B din aceeasi tara pe 1000 de to de porumb cu livrare la Mako la pretul de 710 lei +Tva.
2) Reprezentantii firmei A pleaca in Romania sa cumpere porumb
3) Cumpara porumbul din Romania si il vinde in Ungaria catre firma B in baza contractului
4) Incaseaza Tva-ul din vanzare, dar nu il vireaza la statul maghiar
5) Firma B stie ca in Romania procesatorii, fnc-urile nu pot cumpara pe intern, ei trebuind sa plateasca undeva la 900 lei/to daca ar vrea sa primeasca marfa de la o firma romaneasca, asa incat vin cu urmatoarea oferta
6) Firma B ofera firmei romanesti porumb la 800 lei/to dus pana in fata portii
7) Firma B avand de castigat, a cumparat porumbul cu 710 lei si il vinde cu 800 de lei, scadem transportul 50 de lei ai ramane un profit de 40 lei/to.
Statul (maghiar, in acest exemplu) pierde de doua ori, odata ca firma maghiara ce a incasat Tva-ul de la firma B nu l-a virat la stat si a doua oara pentru ca firma B, care efectueaza un export va cere ramburs de Tva, pe care statul maghiar il va plati.
In acest lant evazionist pot fi puse mai multe firme pentru a ingreuna ancheta autoritatilor, marfa trecand prin mai multe firme.
15
13
