Bursele au deschis pe rosu, inclusiv cea de la Bucuresti. Pesimismul e fireste, alimentat de criza euro. Europa mizeaza pe salvarea dinspre FMI. Dar nici banii FMI nu mai sunt ce erau odata. Fondul are nevoie de inca 500 de miliarde de dolari. SUA nu e deloc incantata sa mai pompeze bani. Canada anuntase deja ca nu va mai contribui. Germania nu vrea nici ea sa mai pluseze. Pe greci ii mai salvezi cumva, dar ce te faci cand vor veni sa li se achite facturile Spania, Italia si Portugalia? Pe unde mai scoti atunci camasa? Belgienii se orienteaza si ofera un cap de pod investitorilor chinezi. Draghi invita bancile sa ia bani ieftini. Euro e cotat la 1,34 dolari. Ziua este abia la mijloc.
Pretul petrolului creste, iar explicatiile par plauzibile. Iranul, dobanzile coborate si o oferta care creste mai incet decat cererea. Daca va intrebati ce treaba au dobanzile cu pretul petrolului, explicatia e ca dobanzile mici coboara randamentele si investitorii se orienteaza catre alte active, cum ar fi petrolul. Fiecare tara se zbate sa atraga investitori cu bani, oferind discounturi numai sa-i vada pe cei cu bani in curtea lor.
Pavlos Yeroulanos, ministrul turismului din Grecia, intervine la un post de radio:" Costul salvarii Greciei e la fel ca cel al falimentului", zice ministrul. Gura pacatosului...
Trei firme irlandeze din patru isi vor restructura businessul in acest an. China impreuna cu Banca Mondiala vor flexibiliza economia, in incercarea de a evita o aterizare dura a Chinei. Daca China se gripeaza, multe motoare economice din lume risca sa se blocheze.
Guvernul Regatului Unit admite: nu mai sunt bani. Inflatia si comisioanele bancare fac ca cei care s-au imprumutat de la banci sa plateasca circa 200 de lire sterline anual numai pe dobanzi, potrivit unui raport.
Criza datoriilor continua, dar nu strica uneori sa gandim cu captele noastre. Cand Madagascarul a fost invadat de francezi (prin 1895), iar gen. Galliani a fost instalat la putere, primul lucru pe care acesta l-a facut a fost sa aboleasca sclavia. Al doilea a fost sa puna taxe atat de mari incat nimeni nu putea sa le plateasca. Fireste, cei care nu le achitau erau obligati la munca fortata pana la "stergerea datoriei". Anii trec, iar in 1981-1982, tara intra intr-o criza a datoriilor dupa ce se imprumutase de la prietenii francezi ca sa investeasca.
Haiti. Fosta colonie spaniola si apoi franceza, Haiti e cel mai elocvent exemplu privind datoria suverana. Haiti a fost o naţiune fondată de foşti sclavi. S-au batut cu mai toti cei care au atentat la suveranitatea tarii. Ca sa recunoasca micul stat, Franta le-a cerut in 1825 o "spaga" de 150 milioane de franci vechi (18 miliarde de euro echivalent). Cum n-au vrut sa plateasca, francezii le-au impus un embargo si pana la urma haitienii nu au avut incotro.
Antropologul Jean-Claude Galey, in "Creditors, Kings and Death: determinations and implications of bondage in Tehri-Gathwal (Indian Himalayas)", poveste un obicei intalnit in anii `70 in Himalaya de Est, potrivit caruia castele sarace erau tinute intr-o datorie permanenta de catre castele mai avute, rambursarea imprumuturilor fiind facuta sub forma de munca prestata pe pamantul creditorului.
In trecut, cand un Stat cucerea un altul, invinsul platea un tribut. Acum, invinsul e obligat sa ia un credit. Care invingator nu e nici el mai breaz, doar ca e mai privilegiat. In fond, asa cum exista detinuti de lux si puscariasi ordinari, asa si cu tarile: desi in aceeasi oala, unele sunt "mai egale" cu altele. Cu datorii mai mari, scot revolverul si te intreaba: "Iei si tu un credit sau te impusc?"
0
0
