The Economist: Zidul de aparare al UE este plin de gauri

de George Stefan     HotNews.ro
Vineri, 2 martie 2012, 17:30 Economie | Finanţe & Bănci


Cotidianul The Economist analizeaza situatia crizei datoriilor din zona euro, mentionand ca "zidul de aparare" pe care Uniunea Europeana doreste sa-l ridice in fata turbulentelor "este plin de fisuri".

Noua forma de mandrie din randul oficialilor europeni este alimentata de scaderea randamentelor titlurilor de stat, de cresterea actiunilor din ultimele zile si, respectiv, de intarirea monedei euro. Aceste lucruri fac ca decidentii politici sa fie convinsi de depasirea crizei economice, iar la intrunirea ministrilor de finante din G20 care a avut loc in Mexic, de exemplu, delegatii europeni au impartasit tuturor acest succes.

Starea de incredere poate fi in mare parte asociata Bancii Centrale Europene si lichiditatilor pe care aceasta le-a furnizat bancilor. Insa, daca adaugam cel de-al doilea pachet de salvare acordat Greciei, noile reguli fiscale agreate la nivelul zonei euro, reformele curajoase din Italia si Spania, este clar ca europenii si-au luat in serios rolul de a solutiona problemele.

De asemenea, iminenta introducere a Mecanismului European de Stabilitate (MES), ca fond permanent de salvare, precum si o suplimentare a resurselor FMI, formeaza un zid de protectie solid, care poate face fata altor turbulente.

Cu o singura exceptie, toate partile acestei argumentari sunt mai slabe decat par. Exceptia este operatiunea de refinantare pe termen lung (ORTL) a BCE, care a oferit bancilor lichiditate la trei ani la o rata de 1%, in schimbul unei game variate de garantii.

Pe 29 februarie, BCE a anuntat ca a imprumutat bancile cu alte 530 miliarde de euro la trei ani, suma totala injectata in ultimele doua luni in sistemul bancar depasind 1000 de miliarde de euro. Conform BCE, la prima operatiune au participat 523 de institutii financiare, in timp ce la cea de-a doua operatiune numarul acestora s-a ridicat la 800.

S-ar putea ca toti acesti bani sa aiba un efect negativ pe termen lung, iar "soimii" de la BCE sunt deja nemultumiti de faptul ca bancile devin dependente de fondurile ieftine furnizate de banca centrala.

Prin incurajarea bancilor italiene si spaniole de a cumpara titlurile de stat al guvernelor, ORTL ajunge astfel sa intareasca din nou legatura dintre datoriile suverane ale economiilor periferice si "sanatatea" bancilor.

Cateva valuri au fost generate de retrogradarea temporara a ratingului Greciei la "default selectiv", actiune care a avut loc ca urmare a miscarilor de restructurare a datoriei detinute de catre creditorii privati.

Totusi, chiar daca pe termen scurt un faliment haotic a fost amanat, putini cred ca planul de salvare al Greciei va functiona. Eventual, Grecia va mai avea nevoie de ajutor din partea "salvatorilor" sau va accepta falimentul si, probabil, o iesire din zona euro.

Prin urmare, ceea ce conteaza este cat de bine isi va folosi zona euro timpul cumparat. Semnele sunt ingrijoratoare. Decidentii politici concentrati foarte mult (si gresit) pe austeritatea bugetara se confrunta cu o rezistenta crescanda. Spania a anuntat pe 27 februarie deficitul bugetar din anul 2011, care era de 8,5% din PIB, mult peste nivelul asteptat initial, iar tinta de deficit pentru anul 2012 a fost revizuita, la 4,4%.

Un fapt si mai ingrijorator este ezitarea in fata deciziei de infiintare a fondului de salvare permanent, care sa sporeasca increderea in achizitia altor titluri de stat. Se pun mari sperante in MES care va fi lansat pe 1 iulie.

Acest fond de 500 de miliarde de euro se presupune ca va fi mai puternic decat mecanismul din prezent, reprezentat de Facilitatea Europeana de Stabilitate Financiara (FESF), pentru ca este mentionata prin Tratat si pentru ca 80 de miliarde din capitalul sau vor fi platite, in schimb ce FESF reprezenta doar garantii. Chiar daca Germania inca opune rezistenta, cele mai multe dintre statele membre ale zonei euro doresc ca MES si FESF sa functioneze simultan, ceea ce implica resurse teoretice disponibile de aproape 750 de miliarde de euro.

Problema este ca acesti bani nu sunt in prezent in posesie. FESF, al carei rating de AA+ a fost asociat cu o perspectiva negativa de catre agentia Standard & Poor's in aceasta saptamana, trebuie sa isi gaseasca fondurile pe piata titlurilor de stat si exista putine semne ca FESF poate atrage rapid fondurile, in timp ce unele state precum Franta, constranse din punct de vedere financiar, sunt reticente sa transfere mai mult capital si repede catre MSE.

Ezitarea europenilor de a pune o suma consistenta de bani slabeste si cea de-a doua parte a "zidului de protectie", reprezentata de fondurile de la FMI. In Mexico City, membrii G20 au aratat intentia clara de a nu participa la suplimentarea resurselor FMI pana cand nu exista un angajament ''credibil'' din partea Europei.

Chiar daca va fi complet aportul, actiunea poate constitui o forma slaba de aparare. Sustinerea cu infuzii mari de bani de la FMI ar putea agrava problemele unor tari precum Italia, din moment ce Fondul va dobandi statut de creditor-preferat, ceea ce va impinge detinatorii de titluri privati.

Un alt argument care arata ca Europa inca are fisuri in "zidul" sau de aparare este faptul ca sumele avansate nu sunt suficiente pentru a elimina riscul de panica. Conform lui Willem Buiter de la Citigroup, membrii mai slabi ai zonei euro ar avea nevoie de aproximativ 2000 de miliarde in urmatorii doi ani.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1306 vizualizari

  • +1 (3 voturi)    
    Stilul englezesc (Vineri, 2 martie 2012, 18:01)

    Munch [utilizator]

    Ce se mai bucura englezii astia cand Europa se duce la fund! Cei de la ziar uita sa precizeze si ce rol au avut bancile englezesti in tot acest haos.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by