In ultimii 10 ani Romania s-a imprumutat haotic, mai mult ca sa "astupe" datorii anterioare decat pentru a genera crestere economica sau locuri de munca, arata un Raport al Curtii de conturi referitor la managementul datoriei publice. "Se inregistreaza un nivel redus al imprumuturilor externe destinate finantarii unor programe de investitii care sa conduca la cresterea productiei, la crearea de noi locuri de munca, pentru realizarea unei cresteri economice durabile, implicit la crearea resurselor necesare pentru onorarea serviciului datoriei publice", se spune in Raport. Dincolo de asta, Finantele au mai garantat pentru imprumuturi ale unor companii de stat, fiind ulterior bune de plata. Pe scurt, ne-am prelungit singuri criza.

• Din totalul de 92 imprumuturi contractate de Romania prin Ministerul Finantelor Publice pentru finantarea unor proiecte si subimprumutate, in cazul a 18 imprumuturi (in valoare de 601,7 milioane dolari SUA si 360 milioane euro) bancile finantatoare au anulat suma totala de 170,9 milioane dolari SUA si respectiv suma totala de 110,4 milioane euro. Pentru aceste 18 imprumuturi statul roman a platit comisioane initiale (Comisionul initial se aplica la intreaga suma a imprumutului)  in suma totala de 3,3 milioane dolari SUA si 0,2 milioane euro si comisioane de angajament (Comisionul de angajament se aplica la suma neutilizata din imprumut) in suma totala de 5,5 milioane dolari SUA si 0,6 milioane euro

• In perioada 2000 - 2009 datoria publica guvernamentala interna a fost contractata de la banci comerciale si investitori institutionali (banci de investitii, fonduri de pensii, fonduri de plasament, companii de asigurari). Acesti investitori au beneficiat de un venit sigur si plasamente in active fara risc.

• Imprumuturile din contul general al trezoreriei statului pentru finantarea temporara a deficitului bugetului de stat (raportate la totalul datoriei publice guvernamentale interne) au cunoscut o dinamica accentuata. Aceasta a fost determinata de nivelul disponibilitatilor trezoreriei centrale a statului. Ponderea acestui instrument in total datorie publica guvernamentala interna a inregistrat variatii foarte mari de 17,9% in anul 2001, la 76,8% in anul 2006 si la 33,3% in anul 2009.

• O datorie publica gresit structurata, fie ca vorbim de scadente, de rata dobanzii sau de moneda in care este exprimata, a constituit de-a lungul timpului in numeroase tari factorul decisiv in declansarea si propagarea crizelor economice (Directives Pour La Gestion De La Dette Publique - prepare par les services de la Banque mondiale et du Fonds monetaire international 21 mars 2001).

• Se inregistreaza un nivel redus al contractarii imprumuturilor externe destinate finantarii unor programe de investitii generatoare de progres in plan economic care sa conduca la cresterea productiei, la crearea de noi locuri de munca, pentru realizarea unei cresteri economice durabile, implicit la crearea resurselor necesare pentru onorarea serviciului datoriei publice si pe cale de consecinta la cresterea sustenabilitatii datoriei publice.

• In conditiile in care in anul 2009 fata de anul 2008 cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 1,75% si produsul intern brut a scazut cu 7,1%, serviciul datoriei publice guvernamentale a avut o crestere alarmanta de 398,5% (Sunt incluse si refinantarile titlurilor de stat in cursul anului).

• Din totalul costurilor aferente instrumentelor de datorie publica, cea mai rapida evolutie au cunoscut-o costurile asociate imprumuturilor din disponibilitatile Trezoriei Statului. Astfel, de la 81,1 milioane lei in anul 2000, acestea au ajuns la 485,1 milioane lei in anul 2009. Incepand cu anul 2008 indicele de crestere al costurilor aferente datoriei publice l-a devansat pe cel al datoriei publice.

• In conditiile mentinerii unui ritm de crestere al datoriei publice guvernamentale care devanseaza ritmul de crestere al economiei, riscul de solvabilitate creste.

• In anul 2009 statul roman a suportat un efort financiar urias in suma totala de 51,12 miliarde lei, efort generat de plata serviciului datoriei publice guvernamentale interne, acesta inregistrand o crestere exploziva de aproximativ opt ori fata de anul 2008.

• Pentru perioada 2000 - 2009 Ministerul Finantelor Publice a raportat suma de 205 milioane ECU, suma de 7,06 miliarde euro, suma de 1,56 miliarde DST si suma de 1,38 miliarde dolari SUA ca fiind contractata in vederea finantarii deficitului bugetului de stat. Din acestea, suma de 1,38 miliarde dolari SUA si respectiv suma de 463,2 milioane euro reprezinta imprumuturi care au fost negociate si acordate Romaniei pentru finantarea unor programe de ajustare structurala si nu pentru finantarea deficitului bugetului de stat.

Cu privire la constituirea si utilizarea fondului de risc

La nivelul Ministerul Finantelor Publice s-a constituit un fond de risc pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantiile de stat, precum si din subimprumuturi. Fondul de risc, in suma totala de 7,23 miliarde lei, s-a constituit din urmatoarele surse:

-sumele incasate sub forma de comisioane de la subimprumutati/garantati de stat (179,7 milioane lei);

-sumele incasate de la subimprumutati/garantati de stat reprezentand rate de capital, dobanzi, comisioane si alte costuri aferente finantarilor rambursabile garantate sau subimprumutate de stat, care au fost platite de Ministerul Finantelor Publice in numele garantatului ori al subimprumutatului (2,55 miliarde lei);

-dobanzi la disponibilitatile aflate in contul fondului de risc (4,5 milioane lei);

-majorari de intarziere, la nivelul celor prevazute pentru neplata in termen a obligatiilor fiscale, aplicate pentru neplata in termen de catre subimprumutati sau garantati de stat a comisioanelor la fondul de risc si, respectiv, a ratelor scadente, a dobanzilor, a comisioanelor si a altor costuri aferente finantarii rambursabile (167,8 milioane lei);

-sume recuperate conform legii (251,1 milioane lei);

-fonduri alocate de la bugetul de stat in acest scop (4,07 miliarde lei).

• Nivelul comisioanelor incasate de la subimprumutati/garantati, gradul redus de recuperare a sumelor platite de Ministerul Finantelor Publice in numele garantatului ori al subimprumutatului si a majorarilor de intarziere nu au asigurat functionarea fondului de risc decat in conditiile alocarii unor sume considerabile din bugetul de stat in completarea surselor acestui fond;
  
  
  
  
  

In calitate de garant, Ministerul Finantelor Publice a efectuat plati din fondul de risc in suma totala de 7,07 miliarde lei, din care a fost recuperata numai suma de 2,5 miliarde lei, gradul de recuperare fiind de doar 36,1%. In perioada analizata, Guvernul a anulat datorii la fondul de risc in suma totala de 4,10 miliarde lei, reprezentand obligatii financiare neachitate ale operatorilor economici subimprumutati sau garantati de stat ca urmare a lipsei la scadenta a disponibilitatilor financiare proprii.

Sumele anulate reprezentand debite la fondul de risc, operatorii economici si reglementarile legale aferente sunt urmatoarele:

-1,82 miliarde lei - Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice si Termice Termoelectrica S.A. Bucuresti, (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 128/2006 privind unele masuri pentru diminuarea arieratelor

bugetare);

-1,17 miliarde lei - Societatea Nationala Nuclearelectrica S.A. Bucuresti, (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 128/2006 privind unele masuri pentru diminuarea arieratelor bugetare);

-914,4 milioane lei - Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice si Termice Termoelectrica S.A. Bucuresti, (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152/2001);

-105,9 milioane lei - Societatea Comerciala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A., (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societatii Comerciale "Siderurgica" - S.A.

Hunedoara);

-37,7 milioane lei - Compania Nationala de Cai Ferate CFR S.A. Bucuresti, (OUG nr. 128/2006 privind unele masuri pentru diminuarea arieratelor bugetare);

-18,4 milioane lei - Compania Nationala a Huilei S.A. Petrosani, (Hotararea Guvernului nr. 1525/2003);

-18,1 milioane lei - Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice si Termice Termoelectrica S.A. Bucuresti, (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 116/2003);

-6,5 milioane lei - Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice si Termice Termoelectrica S.A. Bucuresti, (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 87/2003);

-0,5 milioane lei - Compania Nationala de Cai Ferate CFR S.A. Bucuresti, (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 128/2006 privind unele masuri pentru diminuarea arieratelor bugetare).

• Gradul de utilizare al sumelor din imprumuturile externe contractate de catre Ministerul Finantelor Publice, subimprumutate ordonatorilor principali de credite si aflate in implementare este relativ scazut fiind in medie de 38,44%.
  

Prin rapoartele nr. ICR00001476 - BIRD 4842 (Implementation Completion And Results Report (Ibrd-48420) On A Loan In The Amount Of Us$ 180.0 Million To Romania For A Transport Sector Support Project June 28, 2010), nr. ICR00001475 - BIRD 4757 (Implementation Completion And Results Report (Ibrd-47570) On A Loan In The Amount Of Us$ 225.0 Million To Romania For A Transport Restructuring Project June 28, 2010) si documentul privind Proiectul nr. ID P100470 - BIRD 4839 (Project Paper Data Sheet no. 49458, July 1, 2009) cu privire la stadiul implementarii si al rezultatelor proiectului Banca Mondiala a evaluat performantele imprumutatului. Din aceste rapoarte de evaluare au fost retinute urmatoarele aspecte:

Referitor la imprumutul in valoare de 180 milioane dolari S.U.A. acordat Romaniei de catre BIRD pentru finantarea Proiectului sectorial de sprijinire a transporturilor, ratificat prin Legea nr. 184/2007.

Implementarea acordului de imprumut s-a realizat prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania - S.A., pentru suma de 90 milioane dolari S.U.A., si Compania Nationala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A., pentru suma de 90 milioane dolari S.U.A.

Raportul Bancii Mondiale precizeaza ca "performanta imprumutatului este nesatisfacatoare" din urmatoarele considerente:

• intarzierile in inaintarea rapoartelor de audit pentru CFR si pentru CNADNR;

• amanarea intrarii in efectivitate a acordului de imprumut;

• aprecierea eronata cu privire la durata implementarii proiectului;

• plafonarea bugetara("Prin bugetul aprobat de catre Guvern pentru anul 2008 a fost alocat numai in jur de 60% [din sumele necesare finantarii anuale a proiectului] si o treime din fondurile necesare finantarii contractelor de lucrari estimate a fi executate pe parcursul anului 2008. Acestea au fost cheltuieli limita reprezentand investitii finantate de BIRD - constituindu-se intr-un factor important care a contribuit la intarzierile in implementarea proiectului. Aceasta decizie de plafonare bugetara pare sa reflecte tinta Guvernului la momentul respectiv, aceea de a trece de Banca [in sensul asigurarii surselor de finantare] si a incepe sa-si finanteze datoria publica de pe piata financiara internationala. "Plafonarea bugetului s-a ivit inca de la inceputul proiectului, inainte de aparitia crizei economice si a deteriorarii pozitiei fiscale a tarii, ceea ce sugereaza ca in timp ce proiectul ar putea avea un real si puternic sprijin al companiilor de drum si cale ferata, se pare ca nu exista un sprijin din partea Ministerului Transporturilor sau a autoritatilor economice centrale. Performanta de ansamblu a imprumutatului este clasificata ca fiind nesatisfacatoare. Decizia imprumutatului de a fixa plafoane bugetare pentru proiect - care sunt mult mai mici decat cele agreate in planul de implementare a proiectului - a fost un factor cheie in esecul proiectului in atingerea obiectivelor sale de dezvoltare"
  

Ca urmare a lipsei de performanta in implementarea proiectului, Banca Mondiala a anulat incepand cu data de 30 aprilie 2009, suma de 35 milioane dolari S.U.A. (anulare aprobata de Banca prin amendamentul convenit prin schimbul de scrisori aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1040/2009).

Referitor la imprumutul in valoare de 225 milioane dolari S.U.A. acordat Romaniei de catre BIRD pentru finantarea Proiectului de restructurare a transporturilor, ratificat prin Legea nr. 274/2005.

Implementarea acordului de imprumut s-a realizat prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania - S.A. pentru suma de 149 milioane dolari S.U.A., Compania Nationala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. pentru suma de 75 milioane dolari S.U.A. si Societatea Comerciala "Metrorex" - S.A. pentru suma de 1 milion dolari SUA.

Raportul Bancii Mondiale precizeaza ca "performanta imprumutatului este nesatisfacatoare" din urmatoarele considerente:

• obstructionarea implementarii proiectului, fapt care a condus la schimbari in structura proiectului si intarzieri majore;

• declinarea oportunitatii angajarii acestui imprumut de catre Ministerul Transporturilor( "In timp ce Guvernul a sprijinit puternic pregatirea proiectului, dupa aprobare, beneficiarul [Ministerul Transporturilor] a declinat oportunitatea angajarii acestui imprumut. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a schimbat in mod semnificativ dinamicile [Romaniei] iar atentia catre politicile de reforma a fost uitata rapid de indata ce aderarea la Uniunea Europeana a fost asigurata. ... Sprijinul pentru realizarea acestui proiect a fost declinat de indata ce a inceput implementarea acestuia. Atentia Ministerului Transporturilor s-a concentrat asupra variantelor de ocolire, cu toate ca acestea nu erau cele mai mari investitii din proiect dar se constituiau in puncte politice foarte atractive datorita interesului catre acestea a autoritatilor publice municipale, precum si faptul ca acestea confereau o foarte mare vizibilitate a noii infrastructuri de drumuri. Acestea sunt in contrast cu dificultatile acestui sector, cum ar fi luarea deciziilor asupra reorganizarii entitatilor de administrare a drumurilor si cailor ferate, asupra destinului liniilor neeconomice de cale ferata sau asupra serviciilor de calatori. Deci, din nefericire, nu s-a acordat atentie reformelor institutionale ale proiectului care erau in fapt chintesenta proiectului. Se pare ca a fost o atitudine a Guvernului "de a nu fi campion" in sensul sprijinirii obiectivelor institutionale ale proiectului");

• lipsa de interes pentru implementarea reformelor institutionale ale proiectului.

Ca urmare a lipsei de performanta in implementarea proiectului Banca Mondiala a anulat incepand cu data de 30 aprilie 2009, suma de 120 milioane dolari S.U.A (anulare aprobata de Banca prin amendamentul convenit prin schimbul de scrisori aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 224/2010.

Referitor la imprumutul in valoare de 29,6 milioane euro acordat Romaniei de catre BIRD pentru finantarea Proiectului privind prevenirea si combaterea extinderii gripei aviare, ratificat prin Legea nr. 57/2007. Implementarea acordului de imprumut s-a realizat prin Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara pentru Siguranta Alimentelor pentru suma de 11,75 milioane euro si prin Ministerul Sanatatii, pentru suma de 17,85 milioane euro. Raportul Bancii Mondiale precizeaza ca "progresul implementarii este nesatisfacator" din cauza "incapacitatii ANSVSA de a implementa proiectul in mod efectiv".

• Ca urmare a lipsei de performanta in implementarea proiectului Banca Mondiala a anulat incepand cu data de 3 aprilie 2009, suma de 7,32 milioane euro (anulare aprobata de Banca prin amendamentul convenit prin schimbul de scrisori aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 906/2010).

In general, cauza anularii partiale a sumelor din imprumuturi a fost managementul defectuos al implementarii proiectelor, management care a condus la esecul atingerii obiectivelor proiectelor.

Obiectivele privind administrarea datoriei publice guvernamentale in perioada 2008 - 2010 stabilite prin strategie aveau in vedere cresterea controlata a datoriei publice guvernamentale, reducerea costurilor cu datoria publica guvernamentala pe termen mediu si lung, limitarea riscurilor aferente portofoliului de datorie publica guvernamentala precum si dezvoltarea pietei titlurilor de stat

Obiectivul privind cresterea controlata a datoriei publice guvernamentale a fost stabilit pe baza unor analize de sensitivitate si a unor scenarii care nu intrevedeau "derapaje care sa afecteze echilibrele macroeconomice".

Acest obiectiv nu a fost atins, fapt reliefat de cresterea accelerata a datoriei publice guvernamentale in anii 2008 si 2009. Sintagma "crestere controlata a datoriei publice guvernamentale" nu a avut sustinere in conditiile unei cresteri a datoriei publice guvernamentale de 32% in anul 2008 fata de anul 2007 si de 36% in anul 2009 fata de anul 2008.

Obiectivul privind reducerea costurilor cu datoria publica guvernamentala pe termen mediu si lung a fost stabilit pe baza unor perspective "de imbunatatire a conditiilor de finantare pe termen mediu atat pe piata interna, cat si externa." Astfel s-a previzionat faptul ca in perioada 2008 - 2010 "costul datoriei publice guvernamentale in PIB se va reduce treptat de la 0,8% in anul 2008 la 0,6% in anul 2010".

Din analiza efectuata rezulta ca nici acest obiectiv nu a fost atins, intrucat in anul 2009 costul datoriei publice guvernamentale in produsul intern brut a ajuns la 1,2%. Reamintim faptul ca in anul 2009 costurile cu datoria publica guvernamentala au atins cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, respectiv 5.787,2 milioane lei. Obiectivul privind limitarea riscurilor aferente portofoliului de datorie publica guvernamentala a avut in vedere optimizarea structurii acestui portofoliu prin diminuarea riscurilor financiare (respectiv riscul valutar).

Obiectivul cu privire la limitarea riscului valutar nu a fost atins deoarece ponderea datoriei publice guvernamentale in lei in total datorie publica guvernamentala nu a avut o tendinta de crestere, asa cum se urmarea prin strategie. Astfel, in timp ce in anul 2008 ponderea datoriei publice guvernamentale in lei in total datorie publica guvernamentala a fost de 60%, in anul 2009 aceasta pondere a ajuns la 47%, cu mult sub ponderea de cel putin 55% propusa prin strategie.

Restul sunt explicatii.