Orizontul s-a luminat pentru Zona Euro dupa ce spectrul unui faliment al Greciei s-a indepartat, dar noul plan de salvare a tarii care se profileaza risca sa nu fie ultimul, scrie AFP.
Dupa noua luni de negocieri, o mare majoritate a creditorilor privati ai Greciei au acceptat in cele din urma sa stearga peste 100 de miliarde de euro din datoria acestei tari. Aceasta masura deschide calea celui de-al doilea plan de salvare, in valoare de 130 de miliarde de euro.
O gura de aer care va permite Atenei sa evite falimentul. Deblocarea celui de-al doilea plan ar putea fi decisa vineri, in cadrul unei reuniuni a ministrilor de Finante din Zona Euro.
Riscul unei crize grave in Zona Euro "este pentru moment indepartat", a spus directorul general al Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, in timp ce secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, a apreciat ca Europa nu mai prezinta acum riscuri "considerabile" pentru restul economiei mondiale.
Un fel de a spune ca scenariul cel mai grav, cu o contagiune a crizei datoriilor la scara mondiala, a fost evitat.
Si in sanul Zonei Euro criza financiara pare sa fi scazut in intensitate iar contagiunea crizei grecesti la vecinii sai este acum de mai putina actualitate.
In ciuda acestei acalmii, al doilea plan de salvare a Greciei, care va fi finalizat la sfarsitul lui 2014, este fragil si s-ar putea dovedi rapid insuficient, obligand statele membre sa mareasca miza, spun diplomatii europeni.
Un plan de 50 de miliarde de euro ar putea fi necesar in 2015, scria saptamanalul german Der Spiegel, pe baza unui raport al troicii finantatorilor Greciei (UE, BCE si FMI).
Potrivit unei versiuni preliminare a ultimului raport al troicii, Grecia nu este in masura sa revina pe pietele de credit in 2015. Or, nevoile de finantare externa in perioada 2015-2020 ar putea ajunge pana la 50 miliarde euro. O gaura care va trebui umpluta intr-un fel sau altul.
Un al treilea plan de salvare a Greciei "pare destul de logic", a comentat o sursa guvernamentala europeana. Deoarece, "la acest stadiu, Grecia are putine sanse sa revina pe piete. Dar un alt ajutor va ridica mai putine dificultati deoarece nu mai vorbim de aceleasi sume", a subliniat ea.
Initial, al doilea plan de salvare, in valoare de 130 mld euro, isi propunea sa aduca datoria publica a tarii la 120,5% din PIB pana in 2020, fata de 160%, cat este in prezent. Doar ca aceste calcule extrem de stranse sunt considerate prea optimiste de observatori, in conditiile in care situatia economica a tarii nu inceteaza sa se degradeze.
"Increderea consumatorilor si a intreprinderilor este in berna, iar somajul in plina crestere si creditul tot mai rar lasa sa se inteleaga ca recesiunea se va accentua in acest an", explica Ben May, economist la Capital Economics.
Inca o dovada a agravarii situatiei: recesiunea care loveste Grecia din 2008 s-a accentuat puternic la finele lui 2011, cand PIB-ul a scazut cu 7,5%, fata de cifra avansata initial, de 7%.
2
3
