"Falsurile de bancnote romanesti au devenit foarte rare si realmente grosolane, usor de identificat pentru oricine. Astfel, am inregistrat in 2010 3,6 falsuri la 1 milion de bancnote in circulatie, iar in 2011 3,9 falsuri la un milion de bancnote in circulatie, ponderi sensibil mai mici decat, de exemplu, in cazul zonei Euro, unde incidenta a fost in 2010 de 63 de falsuri la 1 milion de bancnote. Realizam insa ca este o lupta fara sfarsit, ca trebuie sa ridicam standardele permanent si ca vigilenta noastra trebuie sa ramana ridicata", a declarat guvernatorul BNR Mugur Isarescu la o conferinta pe tema criminalitatii financiare.
Banca Nationala are responsabilitati directe, ca reprezentant al autoritatii publice. Activitatile de spalare de bani sunt astazi pe o pozitie inalta pe agenda nationala si internationala; liberalizarea fluxurilor internationale de capital, si comunicarea imperfecta intre autoritatile nationale, poate oferi ocazii pentru "albirea" banilor, a mai explicat Isarescu.
Potrivit Guvernatorului, BNR a infiintat o structura cu nume "complicat"- Serviciul de monitorizare a aplicarii sanctiunilor internationale, prevenire a spalarii banilor si a finantarii terorismului. "Am introdus reglementari, am impus bancilor o conduita preventiva in identificarea infractiunilor financiar-bancare, le-am cerut sa instituie reguli interne si sa implementeze sisteme informatice care sa detecteze automat in timp real tranzactiile suspecte. Ca rezultat volumul tranzactiilor suspecte s-a redus dramatic in ultimii ani, iar Romania este o tara de incredere in acest domeniu", a mai aratat Isarescu.
Pedepsele au devenit mai blande, a mai precizat Guvernatorul- odata cu trecerea anilor, omenia si spiritul crestin ne-au determinat, alaturi de atatia altii, sa renuntam la pedepsele pe care acestia le primeau nu mai departe de acum doua secole - fie ca era pedeapsa cu moartea, fie ca era munca silnica in ocna, dar faptele continua sa fie considerate extrem de grave si sa angreneze toate institutiile statului in efortul de prevenire si combatere.
În anul 2010, numarul contrafacerilor de moneda nationala expertizate la Banca Nationala a României a totalizat 2 574 bancnote false, înregistrându-se o scadere de 18 la suta comparativ cu anul 2009. Dintre acestea, 1902 au fost depistate în sistemul bancar, din care 42 la BNR, cu ocazia procesarii numerarului depus de institutiile de credit, cu 43 la suta mai putine decât în anul 2009. Alte 672 de bancnote contrafacute au fost capturate de politie în cursul unor actiuni specifice, nefiind puse în circulatie.
Bancnota cu cel mai mare numar de falsuri înregistrate a fost cea de 100 lei, respectiv 1.694 bucati (din care 195 capturate de politie), doar 27 dintre acestea fiind realizate pe un material plastic asemanator substratului de polimer. Pe locul al doilea s-a situat bancnota de 50 lei, cu un numar de 424 bucati contrafacute (din care 335 capturate de politie), 31 dintre acestea fiind pe material plastic, iar locul al treilea a fost ocupat de bancnota de 200 lei, cu un numar de 275 bucati (din care 113 capturate de politie), cu 3 contrafaceri pe material plastic.
Falsificatorii au încercat sa gaseasca un material plastic care sa se apropie ca aspect de substratul autentic, dar falsurile au fost slab realizate grafic si tehnic deoarece plasticul folosit a fost diferit din punct de vedere al proprietatilor fizice. Firul de siguranta si filigranul au fost de cele mai multe ori imitate prin imprimare. La unele dintre contrafacerile la cupiura de 100 lei, fereastra transparenta a fost bine imitata, astfel ca ar fi putut induce în eroare utilizatorii neavizati. La contrafacerile de 500 lei, pe hârtie cerata, s-a încercat imitarea rudimentara a microperforatiilor si a cernelii care îsi schimba culoarea, fara a atinge, însa, caracteristicile tehnice si de calitate ale unei bancnote autentice. În anul 2010, au fost descoperite pe teritoriul României si expertizate la BNR 3.241 bancnote euro contrafacute, cu 21 la suta mai putine fata de anul 2009.
0
2
