Salariatii firmelor straine din Romania au productivitate dubla fata de cei din firmele romanesti. Vezi cum au trecut prin criza companiile cu capital strain

Vineri, 23 martie 2012, 12:23 Economie | Finanţe & Bănci

Romanii care lucreaza in companiile cu capital strain au o productivitate mult mai mare decat cei angajati la companii cu capital romanesc, filialele companiilor straine in Romania realizand aproape jumatate din cifra de afaceri din economia romaneasca, cu un sfert din numarul salariatilor din Romania. In industrie filialele straine din Romania au obtinut chiar 58,8% din cifra de afaceri totala din industrie, cu o contributie a doar 38,5% din salariati. Asta inseamna o productivitate de peste doua ori mai mare in cazul filialelor straine, decat cea obtinuta in intreprinderile cu capital romanesc. Angajatii la firme straine obtin 40,3% din valoarea adaugata bruta, potrivit datelor INS si CNP.

Vezi mai jos graficele cu distributia pe sectoare a firmelor straine in Romania, valoarea adaugata pe care o aduc, numarul mediu de salariati pe sectoare s.a.

Daca la inceputul anului 2010 din numarul mediu de salariati din industrie, constructii, comert si servicii, circa 24% erau salariati in filialele straine din Romania, criza a modificat structura angajatilor la companiile straine. Astfel, numarul de salariati al celor 4 ramuri s-a redus cu cca. 11%, cele mai mari reduceri inregistrandu-se in constructii (15,4%), industrie (13,4%) si comert (11,6%).





In cadrul filialelor straine, numarul mediu de salariati s-a redus doar cu 5%, cea mai mare reducere inregistrandu-se in industrie (11,4%), in timp ce in servicii si comert numarul mediu de salariati a crescut cu 11,7%, respectiv cu 1,5%.

• Structura numarului mediu de salariati din filialele straine este total diferita de cea din economie. Astfel, circa 60% din numarul mediu de salariati lucrau in filialele straine (FATS) cu activitate industriala si doar 3% lucrau in constructii, in timp ce in economie, numarul mediu de salariati din industrie reprezenta 37% din numarul total de salariati, iar din constructii 12,2% din numarul total de salariati.

De remarcat ca desi ponderea mare a numarului de filiale straine se regaseste in servicii si comert (circa 69% din totalul filialelor straine), numarul mediu de salariati care lucreaza in aceste domenii este de doar 37%, ceea ce conduce la ideea ca in comert si servicii sunt filiale straine de tip intreprinderi mici si mijlocii, intreprinderile mari regasindu-se, in principal, in industrie, care concentreaza 60% din numarul mediu de salariati.




Numarul filialelor straine la inceputul lui 2012 a fost de 25.835 si a reprezentat 5,3% din totalul intreprinderilor active industrie, constructii, comert si servicii, in crestere comparativ cu anul 2008 cand acestea au reprezentat doar 2,3%. Astfel, numarul filialelor straine a crescut de peste doua ori, cele mai mari cresteri s-au inregistrat in constructii (de la 894 la 2846 filiale) si servicii (de la 3173 la 9504 filiale), numarul acestora triplandu-se.





O analiza a filialelor straine pe zone geografice scoate in evidenta ca ponderea cea mai mare o au cele din statele membre UE (peste 71% din totalul filialelor straine la nivelul anului 2009), restul fiind detinut de filiale din tari extracomunitare. Analizand insa numarul filialelor straine in anul 2009 comparativ cu anul 2008, se remarca o crestere cu circa 3 puncte procentuale a ponderii statelor din alte zone geografice, in detrimentul filialelor straine intracomunitare.

O analiza a filialelor pe zone geografice arata ca filialele straine controlate de statele membre UE detin 77% din numarul de salariati care lucreaza in filialele straine din Romania, restul fiind tari extracomunitare. In ceea ce priveste cifra de afaceri (CA) obtinuta la nivelul celor 4 ramuri este de remarcat faptul ca aceasta a scazut cu circa 11%, reduceri inregistrandu-se in toate sectoarele de activitate. Cea mai mare scadere s-a inregistrat in constructii (14,5%), iar cea mai mica diminuare s-a inregistrat in servicii (5,8%).





Cifra de afaceri obtinuta de filialele straine s-a redus cu doar 7%, cea mai mare scadere inregistrandu-se in industrie (14,6%). Spre deosebire de cifra de afaceri obtinuta in industrie, constructii, comert si servicii, care a inregistrat scaderi in toate domeniile, filialele straine au obtinut si cresteri ale cifrei de afaceri in constructii (14,6%) si servicii (14,1%).

Facand o comparatie intre ponderea cifrei de afaceri obtinuta de filialele straine in totalul cifrei de afaceri si ponderea numarului mediu de salariati care lucreaza in filiale in numarul total de salariati, se constata o pondere mai ridicata a cifrei de afaceri comparativ cu cea a salariatilor, ceea ce denota in fapt o productivitate a muncii superioara in sectorul capitalului strain, cu implicatii pozitive asupra competitivitatii economiei romanesti.

Spre exemplu, la nivelul anului 2009 (ultimul an pentru care INS a publicat date pe aceasta tema) filialele companiilor straine in Romania au realizat 44,6% din cifra de afaceri din economie, cu contributia a 23,8% din numarul de salariati, obtinand 40,3% din valoarea adaugata bruta (VAB)- Suma salariilor si a altor elemente legate de costul factorilor de munca, a profitului, a subventiilor de exploatare, a amortizarii capitalului fix, din care se scad impozitele legate de productie- obtinuta in economie.

• Analizand filialele straine in Romania pe ramuri de activitate se remarca faptul ca in industria prelucratoare si comert detin peste 50% din numarul de intreprinderi, obtinand circa 71% din cifra de afaceri, cu o contributie a 70% din numarul mediu de salariati. Aceste doua ramuri detin si 52% din valoarea adaugata bruta.
  

Cea mai mare scadere a VAB s-a inregistrat in industria extractiva (30,2%), care detine doar 0,5% din numarul de filialele, obtinand o cifra de afaceri de 3,7% din total.




Atat industria prelucratoare, cat si comertul, care desi detin ponderile cele mai mari din total, au inregistrat in anul 2009 scaderi ale principalilor indicatori, respectiv a numarului de salariati, a cifrei de afaceri si a valorii adaugate brute, cu exceptia numarului de filiale straine, care a crescut.

Cele mai mari cresteri ale numarului de filiale straine s-a inregistrat insa in urmatoarele activitati: tranzactii imobiliare, activitati profesionale, stiintifice si tehnice, constructii, hoteluri si restaurante, distributia apei si salubritate, comert.

In ceea ce priveste distributia pe tari a filialelor straine aflate sub control intracomunitar este de remarcat faptul ca 4 tari, respectiv Italia, Germania, Cipru si Franta, detin 57% din numarul de filiale straine din Romania, realizand circa 53% din cifra de afaceri obtinuta in economie, cu o contributie a 56% din numarul mediu de salariati.



Cele 4 tari mentionate anterior au obtinut circa 51% din valoarea adaugata bruta obtinuta de filiale straine. Repartizarea numarului filialelor straine in functie de tara de provenienta a investitorului arata ca Italia este pe primul loc cu 25,9%, urmata de Germania, cu 15,6%, Cipru cu 8,4% si Franta cu 7,2%. Repartizarea cifrei de afaceri in functie de tara de provenienta plaseaza Germania pe primul loc, la nivelul anului 2009 obtinand circa 20% din cifra de afaceri, cu o contributie a 22% din numarul mediu de salariati.





Situatia se schimba insa daca analizam valoarea adaugata bruta. Acest indicator plaseaza Franta pe primul loc cu 17,8% din valoarea adaugata bruta, urmata de Germania cu 16,9%, Italia cu 9,1% si Cipru cu 6,8%.