Vezi mai jos graficele cu distributia pe sectoare a firmelor straine in Romania, valoarea adaugata pe care o aduc, numarul mediu de salariati pe sectoare s.a.
Daca la inceputul anului 2010 din numarul mediu de salariati din industrie, constructii, comert si servicii, circa 24% erau salariati in filialele straine din Romania, criza a modificat structura angajatilor la companiile straine. Astfel, numarul de salariati al celor 4 ramuri s-a redus cu cca. 11%, cele mai mari reduceri inregistrandu-se in constructii (15,4%), industrie (13,4%) si comert (11,6%).

In cadrul filialelor straine, numarul mediu de salariati s-a redus doar cu 5%, cea mai mare reducere inregistrandu-se in industrie (11,4%), in timp ce in servicii si comert numarul mediu de salariati a crescut cu 11,7%, respectiv cu 1,5%.
- Structura numarului mediu de salariati din filialele straine este total diferita de cea din economie. Astfel, circa 60% din numarul mediu de salariati lucrau in filialele straine (FATS) cu activitate industriala si doar 3% lucrau in constructii, in timp ce in economie, numarul mediu de salariati din industrie reprezenta 37% din numarul total de salariati, iar din constructii 12,2% din numarul total de salariati.

Numarul filialelor straine la inceputul lui 2012 a fost de 25.835 si a reprezentat 5,3% din totalul intreprinderilor active industrie, constructii, comert si servicii, in crestere comparativ cu anul 2008 cand acestea au reprezentat doar 2,3%. Astfel, numarul filialelor straine a crescut de peste doua ori, cele mai mari cresteri s-au inregistrat in constructii (de la 894 la 2846 filiale) si servicii (de la 3173 la 9504 filiale), numarul acestora triplandu-se.

O analiza a filialelor straine pe zone geografice scoate in evidenta ca ponderea cea mai mare o au cele din statele membre UE (peste 71% din totalul filialelor straine la nivelul anului 2009), restul fiind detinut de filiale din tari extracomunitare. Analizand insa numarul filialelor straine in anul 2009 comparativ cu anul 2008, se remarca o crestere cu circa 3 puncte procentuale a ponderii statelor din alte zone geografice, in detrimentul filialelor straine intracomunitare.
O analiza a filialelor pe zone geografice arata ca filialele straine controlate de statele membre UE detin 77% din numarul de salariati care lucreaza in filialele straine din Romania, restul fiind tari extracomunitare. In ceea ce priveste cifra de afaceri (CA) obtinuta la nivelul celor 4 ramuri este de remarcat faptul ca aceasta a scazut cu circa 11%, reduceri inregistrandu-se in toate sectoarele de activitate. Cea mai mare scadere s-a inregistrat in constructii (14,5%), iar cea mai mica diminuare s-a inregistrat in servicii (5,8%).

Cifra de afaceri obtinuta de filialele straine s-a redus cu doar 7%, cea mai mare scadere inregistrandu-se in industrie (14,6%). Spre deosebire de cifra de afaceri obtinuta in industrie, constructii, comert si servicii, care a inregistrat scaderi in toate domeniile, filialele straine au obtinut si cresteri ale cifrei de afaceri in constructii (14,6%) si servicii (14,1%).
Facand o comparatie intre ponderea cifrei de afaceri obtinuta de filialele straine in totalul cifrei de afaceri si ponderea numarului mediu de salariati care lucreaza in filiale in numarul total de salariati, se constata o pondere mai ridicata a cifrei de afaceri comparativ cu cea a salariatilor, ceea ce denota in fapt o productivitate a muncii superioara in sectorul capitalului strain, cu implicatii pozitive asupra competitivitatii economiei romanesti.
Spre exemplu, la nivelul anului 2009 (ultimul an pentru care INS a publicat date pe aceasta tema) filialele companiilor straine in Romania au realizat 44,6% din cifra de afaceri din economie, cu contributia a 23,8% din numarul de salariati, obtinand 40,3% din valoarea adaugata bruta (VAB)- Suma salariilor si a altor elemente legate de costul factorilor de munca, a profitului, a subventiilor de exploatare, a amortizarii capitalului fix, din care se scad impozitele legate de productie- obtinuta in economie.
- Analizand filialele straine in Romania pe ramuri de activitate se remarca faptul ca in industria prelucratoare si comert detin peste 50% din numarul de intreprinderi, obtinand circa 71% din cifra de afaceri, cu o contributie a 70% din numarul mediu de salariati. Aceste doua ramuri detin si 52% din valoarea adaugata bruta.

Atat industria prelucratoare, cat si comertul, care desi detin ponderile cele mai mari din total, au inregistrat in anul 2009 scaderi ale principalilor indicatori, respectiv a numarului de salariati, a cifrei de afaceri si a valorii adaugate brute, cu exceptia numarului de filiale straine, care a crescut.
Cele mai mari cresteri ale numarului de filiale straine s-a inregistrat insa in urmatoarele activitati: tranzactii imobiliare, activitati profesionale, stiintifice si tehnice, constructii, hoteluri si restaurante, distributia apei si salubritate, comert.
In ceea ce priveste distributia pe tari a filialelor straine aflate sub control intracomunitar este de remarcat faptul ca 4 tari, respectiv Italia, Germania, Cipru si Franta, detin 57% din numarul de filiale straine din Romania, realizand circa 53% din cifra de afaceri obtinuta in economie, cu o contributie a 56% din numarul mediu de salariati.

Cele 4 tari mentionate anterior au obtinut circa 51% din valoarea adaugata bruta obtinuta de filiale straine. Repartizarea numarului filialelor straine in functie de tara de provenienta a investitorului arata ca Italia este pe primul loc cu 25,9%, urmata de Germania, cu 15,6%, Cipru cu 8,4% si Franta cu 7,2%. Repartizarea cifrei de afaceri in functie de tara de provenienta plaseaza Germania pe primul loc, la nivelul anului 2009 obtinand circa 20% din cifra de afaceri, cu o contributie a 22% din numarul mediu de salariati.

Situatia se schimba insa daca analizam valoarea adaugata bruta. Acest indicator plaseaza Franta pe primul loc cu 17,8% din valoarea adaugata bruta, urmata de Germania cu 16,9%, Italia cu 9,1% si Cipru cu 6,8%.
cine nu stie ca firmele multinationale platesc salariile in euro, si incep de la 800 euro
in timp ce firmele romanesti da salariul minim pe carte, si iti mai da in plic cateva sute de lei... in cazurile bune in care realizeaza ca esti important firmei..
normal sa ai productivitate mare, daca esti motivat, si nu te duci cu SILA la servici si faci 700 lei pe luna
Suntem jos de tot, comparativ cu alte tari din UE (chiar fara asa mari pretentii, Polonia, Slovacia)
De ce nu se mareste salariul minim? (cel putin la 200 euro)
Nici macar nu e pe agenda politica subiectul salariul minim
salariul este de 1100 euro, multumitor, sunt zile in care cred ca nu mai am bataia inimii, atat de mult te agiti si trag toti de tine, ca altfel se pierd contracte de sute de mii de euro
sunt altele precum astazi cand e lejer, si mai citesti presa pe net :-)
Noi, acuma, suntem pe principiul ”Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc”.
Așa cum ai spus tu (și eu fiind la un moment dat în aceeași situație), pentru 700 de lei / lună chiar nu îți vine să depui vreun efort. Mai repede lenevești toată ziua.
Să nu dai replica aceea cu ”coșul zilnic” fiindcă nu ține. Salariul minim curent e la pragul de subzistență din acest punct de vedere: ajunge doar de posmegi înmuiați.
Să nu dai nici replica aia că mulți angajatori vor închide sau pleca dacă se mărește salariul minim. Aceia oricum ar fi plecat / închis la un moment dat; sunt speculanți și nu contribuie la o economie durabilă.
Firmele romanesti, care vand in mare parte in Romania, nu pot obtine pe acelasi produs un pret comparabil cu cel vandut in vest si au cheltuieli aproape la fel.
Exista desigur un avantaj de organizare a firmelor multinationale dar asta e mic in comparatie cu diferentele de productivitate. Multinationalele nu fac cadouri, nu dau salarii exorbitante, dar au piata de desfacere buna. Spun asta dupa multi ani petrecuti in multinationale.
lucrez intr-o multinatioanala de 6 ani , 75 % din transport l-au taiat ,12 bonuri din 22 cat trebuia lunar SI O CROITOREASA ARE MAI MULT CA MINE
aproape jumate din angajati nu mai sunt din 2010 ( ei stiau de criza inainte sa apara la noi, apoi au inceput sa taie ......)
Acest efort sustinut necesita o viziune clara a managementului companiilor si practicarea continua a unor tehnici deja consacrate.
Pentru detalii: exegens.com.