Masa monetara in sens larg (M3) a crescut in februarie la 217,64 miliarde lei, iar masa monetara in sens restrans M1(numerar in circulatie si depozite overnight), s-a redus in februarie, arata datele BNR. Creditele acordate firmelor si populatiei au scazut si ele usor in februarie, bancile preferand in continuare sa imprumute Statul. Datele BNR trebuie insa "citite" cu atentie. Potrivit guvernatorului Isarescu, nu orice crestere a masei monetare e inflationista. Mai mult, masa monetara este mai mare intr-o tara cu inflatie scazuta decat intr-o tara cu inflatie ridicata, dar perceptia este exact inversa, din cauza vitezei de circulatie a banilor, invers proportionala cu increderea in moneda nationala - intr-o tara cu inflatie scazuta banii sunt "pastrati", iar intr-o tara cu inflatie ridicata banii circula mai repede.

Soldul creditului neguvernamental acordat de institutiile de credit s-a redus in luna februarie 2012 fata de luna ianuarie 2012, pana la 222,28 miliarde lei. Creditul in lei s-a diminuat la 80,3 miliarde lei, iar creditul in valuta exprimat in lei a crescut la 141,97 miliarde lei. Exprimat in euro, creditul in valuta s-a redus cu 11,3 milioane euro, se mai arata in comunicatul BNR.

Masa monetara in sens larg (M3) a crescut in februarie la 217,64 miliarde lei, iar masa monetara in sens restrans M1 (numerar in circulatie si depozite overnight), s-a redus in februarie, ca urmare a scaderii depozitelor overnight (cu 55 miliarde lei), compensata insa de cresterea numerarului in circulatie la 31,1 miliarde lei.

<

  • "Numerarul (aflat in componenta M1) este cel mai sensibil si arata intr-o mai mare masura presiunile inflationiste din punct de vedere monetar. Dar numerarul in circulatie depinde foarte mult de cererea populatiei, daca-l pastreaza in banci sau in bani, e o chestiune de incredere", a mentionat la un seminar recent Mugur Isarescu.
  • Corelatia numerar/inflatie functioneaza pe termen lung nu pe termen scurt. De ce populatia a preferat, odata cu scaderea veniturilor, sa pastreze mai mult in numerar decat anterior, e o intrebare la care nu pot raspunde acum, e o manifestare a crizei, lipsa de incredere, vrei sa vezi banii cat mai real.
  • "BNR are o rezerva substantiala de bani tipariti, ceva de ordinul a cateva zeci de procente bune din masa monetara. Nu inseamna ca numerarul respectiv creeaza inflatie, si speram sa nu fie folosit. Este un stoc de rezerva al BNR care este indispensabil pentru buna functionare a sistemului de plati", a mentionat Isarescu.

De cele mai multe ori majorarea preturilor nu a avut o legatura directa cu evolutia masei monetare. "Nu intotdeauna daca creste masa monetara inseamna ca iti creste si inflatia. S-a intamplat si acest lucru, dar au fost si situatii in care au crescut de pilda accizele. Intre inflatie si masa monetara intervin cel putin doua variabile: viteza de circulatie a banilor si cantitatea de bunuri produse si schimbate", a mai spus guvernatorul.

Daca cresti masa monetara nu prea creste productia, asta ne arata istoria. O crestere a masei monetare, probabilistic, se duce in preturi.

Viteza de circulatie a banilor este o alta cutie neagra pentru monetaristi. Relatia pe termen lung intre moneda (masa monetara) si preturi - dovedita empiric - este larg acceptata de catre bancile centrale. Bancile centrale moderne nu utilizeaza masa monetara in scopul intelegerii, previzionarii si controlarii inflatiei, indicatorii monetari au insa relevanta pentru conducerea politicii monetare

  • Milton Friedman (1984): agregatele monetare pot avea un rol important ca indicator, chiar daca nu au un rol structural sau cauzal in procesul inflatiei sau in mecanismul de transmisie a politicii monetare. Chiar daca inflatia poate fi privita ca rezultat exclusiv al excedentului de cerere sau al presiunilor costurilor, evolutiile monetare pot totusi oferi informatii care sa permita mai buna identificare a naturii socurilor ce lovesc economia si/sau sa prevada trendul evolutiei viitoare a preturilor.

Strategia de tintire a agregatelor monetare este adoptata pe scara larga in anii 1970 de: SUA, Canada, Marea Britanie, Elvetia, Germania, Japonia. Incepand cu anii 1980 tintirea agregatelor monetare este abandonata treptat, relatia dintre cantitatea de moneda si PIB nominal devenind tot mai instabila. Milton Friedman recunoaste in 2003 faptul ca tintirea agregatelor monetare nu a avut succesul la care a sperat.

Experienta Romaniei din ultimii 20 de ani este relativ similara, tintirea agregatelor monetare adoptata la inceputul anilor 1990 fiind inlocuita in prima parte a anilor 2000 cu o strategie eclectica si ulterior cu tintirea directa a inflatiei.

  • Cresterea numerarului in Romania nu este deloc exploziva, iar corelatiile cu inflatia au doar o oarecare relevanta, a declarat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei Mugur Isarescu. Mai mult, masa monetara este mai mare intr-o tara cu inflatie scazuta decat intr-o tara cu inflatie ridicata, dar perceptia este exact inversa, din cauza vitezei de circulatie a banilor, invers proportionala cu increderea in moneda nationala -  intr-o tara cu inflatie scazuta banii sunt "pastrati", iar intr-o tara cu inflatie ridicata banii circula mai repede.

Explicatia pentru acest aparent paradox o reprezinta arieratele companiilor de stat, un surogat de produs monetar, practic bani pe care nu ii crea BNR. Aceste subventii implicite duceau la un deficit cvasifiscal de 20% din PIB, perfect compatibil cu inflatia de 300%.

Depozitele in lei ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) s-au redus cu 0,8%, pana la 51,92 miliarde lei, dar soldul ramane cu 16,9% peste nivelul din februarie 2011 (13,9% in termeni reali).

Depozitele in valuta ale rezidentilor gospodarii ale populatiei si persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare), exprimate in lei, au scazut cu 0,2%, pana la nivelul de 61,78 miliarde lei (exprimate in euro, depozitele in valuta s-au diminuat cu 0,4%, pana la 14,20 miliarde euro).

Comparativ cu aceeasi luna a anului precedent, depozitele in valuta ale rezidentilor exprimate in lei au scazut cu 0,4% (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor s-au redus cu 3,4%), depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei exprimate in lei au crescut cu 4,3% (exprimate in euro, depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei au crescut cu 1,1%), iar depozitele in valuta ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) exprimate in lei s-au diminuat cu 8,5% (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor persoane juridice s-au redus cu 11,4%).