Cand dl Ionescu s-a apucat sa isi construiasca o casa din lemn, a facut rost de planuri si schite de pe Internet, a studiat cum se imbina grinzile si mai ales, cum pui acoperisul pentru ca intreaga constructie sa fie durabila si rezistenta. Dupa ce si-a burdusit casa cu carti si schite, dl Ionescu s-a pus pe lucru. E drept, nu i-au iesit din prima "lucrarea", dar mostenise o padure intreaga, asa ca nu-si facea griji. Dupa doi ani, casa era in sfarsit, gata. E drept, nu mai avea nicio bucata de lemn din toata padurea, dar ce mandrete de casa isi inaltase. In termeni de eficienta insa, dl. Ionescu era chiar un pericol: cum sa folosesti o ditamai padurea ca sa construiesti o singura casa?, se intreaba Dan Popa pe blogul Hymerion.

In termeni economici, eficienta materiala, adica raportul dintre consum si cresterea economica (cate tone consumi la o crestere cu un pp a PIB) a fost extrem de scazuta. Sa privim insa la ce s-a petrecut cu acelasi indicator in Romania. Sursa datelor: INS.

Iesirile interne totale (TDO - Total Domestic Ouput) reprezinta cantitatea totala de materiale iesite in mediu ca rezultat al activitatii economice. Acest indicator se calculeaza prin adaugare la iesirile interne procesate a extractiei interne neutilizate.

Eficienta materiala masoara intrarile de materiale in economie in relatie cu PIB-ul.

Intensitatea materiala este definita ca raport intre consumul de materiale si PIB.

Productivitatea materiala este inversul intensitatii materiale si se calculeaza ca raport intre PIB si consumul de materiale.

Dependenta materiala (DE/DMC) este definita ca raport intre extractia interna si consumul material intern (dependenta economiei de resursele naturale interne).

Intensitatea comerciala masoara dependenta economiei de importurile de materiale si se calculeaza ca raport intre importuri si DMC.

Intensitatea materiala a iesirilor este definita ca raport intre iesirile interne totale de materiale si PIB.

Romania nu este insa o exceptie. In ultimii 30 de ani PIB-ul mondial a crescut de peste doua ori, dar aceasta crestere economica a avut la baza o supra-utilizare a resurselor naturale, care s-au diminuat dramatic.

In economia romaneasca, efectul crizei economico-financiare mondiale a inceput sa se resimta in ultima parte a anului 2008, pentru ca in anul 2009 sa se inregistreze ,,socul". In acel an economia Romaniei s-a diminuat cu 6,6%, comparativ cu anul 2008.

Ce se observa din graficele de mai sus:

- intrarile totale de materiale au suferit fluctuatii deosebite intre 1995-2009, atat datorita intrarilor directe de materiale, cat si evolutiei extractiei interne neutilizate.

- intrarile totale de materiale au inregistrat in anul 2009 comparativ cu anul anterior, o diminuare de peste 20%.

- ponderea extractiei interne de materiale in intrarile totale de materiale s-a majorat continuu in ultimii ani, de la 75,2% in anul 2005 la 78,6% in 2009, in detrimentul ponderii importurilor de materiale care a scazut, in acelasi interval, de la cca. 10% la cca. 6%, in timp ce ponderea extractiei interne neutilizate a ramas relativ constanta (cca. 15%) pe parcursul intregii perioade.

- consumul intern de materiale, care in intervalul 2000-2008 a crescut de la 172,7 mil. tone la 551,1 mil. tone, a scazut in anul 2009 cu peste 20%, cu mult peste scaderea de 6,6% inregistrata in economie, ajungand la 432,6 mil. tone.

- eficienta materiala a inregistrat in anul 2009, comparativ cu anul anterior, o crestere de 17,4% ajungand la nivelul anului 2007.

- intensitatea materiala a inregistrat o scadere de peste 15% comparativ cu 2008, ceea ce reflecta o oarecare dematerializare a economiei si implicit o diminuare a impactului asupra mediului, fara a atinge insa nivelul de 2,1 tone/1000 lei inregistrat in anul 2000.

Productivitatea materiala - analiza comparativa a PIB-ului cu consumul intern de materiale evidentiaza o decuplare a consumului intern de materiale de cresterea economica.

Dependenta materiala - in anul 2009 s-a inregistrat cea mai puternica dependenta a consumului intern de materiale fata de extractia interna de materiale, valoarea inregistrata fiind apropiata de 1; in aceste conditii dependenta consumului intern de materiale fata de importurile de materiale (intensitatea comerciala) a scazut sub 0,1.

Extractia interna utilizata (DE - Domestic extraction) este definita ca totalitatea substantelor solide, lichide si gazoase (excluzand apa si aerul, dar incluzand, de exemplu, apa continuta de materiale) care intra in economie pentru a fi utilizate mai departe in procesele de productie si consum.

Intrarile directe de materiale (DMI - Direct Material Input) - cuprind extractia interna de materiale pentru utilizarea in economie (toate materialele extrase din mediu, care au valoare economica si sunt utilizate in activitatile de productie si consum) si importurile de materiale.

Intrarile totale de materiale (TMI - Total Material Input) - includ DMI si extractia interna neutilizata (materiale rezultate in activitatile de extractie care nu intra in procesul economic, reprezentand steril, deseuri si alte materiale neeconomice).

Consumul intern de materiale (DMC - Domestic Material Consumption) - cuprinde cantitatea totala de materiale utilizate direct in economie (extractia interna utilizata plus importurile). DMC este egal cu DMI minus exporturile.

Citeste si comenteaza pe blogul Hymerion