"In a doua parte a anului este posibil sa asistam la o crestere a inflatiei, fara ca aceasta sa iasa din tinta. Ne asteptam ca datele din februarie sa confirme scaderea dobanzilor la credite ca urmare a reducerii dobanzii cheie", a declarat Mugur Isarescu la un briefing de presa desfasurat la sediul BNR

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNRFoto: Agerpres

• Riscurile procesului electoral reclama o calibrare judicioasa a politicii monetare pentru stabilitatea preturilor pe termen mediu

• Accelerarea absorbtiei fondurilor europene va duce la o crestere sustenabila a economiei romanesti
• Cand luam decizia de politica monetara ne uitam la foarte multe lucruri. Si la masa monetara, si la alti factori pe care ii gasim pe site-ul BNR. Decizia finala se ia in Consiliul de Administratie. La noi, decizia e mai complicata decat in cazul FED
• Specialistii inteleg mesajul nostru de astazi. Nu comunicam astazi ce vom face in luna mai. Am explicat in comunicat judecatile si mecanismele care au justificat aceasta intarziere si o buna parte dintre decizii se vor reflecta la nivelul bancilor comerciale
• Din pacate pentru Romania, ciclul de reducere a dobanzii s-a suprapus peste o scadere a intermedierii financiare care a intarziat transmisia financiare
• Avem in sistemul bancar un deficit de lichiditate la unele banci si un surplus la alte banci. 
• Acest deficit reflecta tensiunile din UE si problemele de la bancile mama. Acestea au cerut filialelor un raport mai bun al raportului credite si depozite. O asemenea imbunatatire se face in timp si va avea efecte
• Avem o problema europeana a dezintermedierii europene. Vrem ca acest fenomen- cauza principala  pentru care mesajul nostru nu ajunge la nivelul clientului. Problema nu se va rezolva peste noapte, ci in timp
• BNR a avertizat asupra importantei educatiei financiare. Interventia bancii centrale poate fi cel mult verbala in cazul disputei clienti-banci comerciale.
• Nu raspundem temerilor legate de cursul euro/leu. BNR nu apara niciun nivel de curs. Ca sa mai incerc sa va dau un raspuns, noi am vorbit aici despre zone de echilibru. Leul este intr-o zona de echilibru
• Sa nu cumva sa intelegeti ca avem o problema cu un punct de echilibru al eur/ron lansat de media
• Nu ne ocupam de salariile bugetarilor. Acolo e vorba de un intreg context bugetar si noi am inteles ca aceasta recuperare salariala -ca s-o numesc asa- se va face cu pastrarea obiectivelor tintelor bugetare stabilite. Daca asta se va intampla, impactul va fi limitat. Stim din experienta ca apar riscuri majore. Un an electoral este un an electoral, ca sa nu spun mai mult.

Scăderea ratei anuale a inflaţiei la un nivel minim istoric este rezultatul îndeplinirii programului economico-financiar prevăzut în cadrul acordurilor cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii internaţionale. Pe fundalul menţinerii unui ansamblu adecvat al condiţiilor monetare reale în sens larg, disiparea impactului majorării taxei pe valoarea adăugată şi evoluţia relativ favorabilă a preţurilor produselor alimentare au contribuit la decelerarea rapidă a inflaţiei, se arata in comunicatul detaliar al BNR.

În aceste condiţii, banca centrală a început în toamna anului 2011 un ciclu de reducere a ratei dobânzii de politică monetară şi de adecvare corespunzătoare a condiţiilor lichidităţii, mişcările fiind receptate rapid de către piaţa monetară prin scăderea ratelor dobânzilor interbancare sub nivelul ratei dobânzii de politică monetară. Îmbunătăţirea condiţiilor pieţei monetare a indus o tendinţă continuu descendentă a randamentelor titlurilor de stat pe piaţa primară, piaţa secundară a acestora devenind de asemenea mai activă, cu impact favorabil asupra redistribuirii lichidităţii în sistemul bancar.

Cu toate acestea, tensiunile şi incertitudinile asociate crizei datoriilor suverane la nivel european s-au resimţit şi pe piaţa bancară românească prin limitarea expunerilor reciproce între instituţiile de credit. Aceasta a exercitat un impact nefavorabil asupra distribuţiei lichidităţii în sistemul bancar şi pe piaţa monetară şi a impus intensificarea rolului de reglare a lichidităţii al băncii centrale, în consonanţă cu tendinţele pe plan european şi mondial. Coroborate cu particularităţile raportului dintre credite şi depozite la nivelul fiecărei bănci în parte şi cu procesul de reducere a datoriilor de către unele instituţii de credit în linie cu tendinţe similare aflate în desfăşurare pe plan european, dezvoltările menţionate anterior se reflectă într-un proces mai lent de redresare a creditării sectorului privat.

Dinamizarea activităţii pe piaţa secundară a titlurilor de stat, alături de refacerea încrederii operatorilor şi a investitorilor va contribui astfel la atenuarea distribuţiei neuniforme a lichidităţii, asigurând alocarea mai bună a resurselor. Datele statistice aferente lunii februarie 2012 privind evoluţia ratelor dobânzilor la împrumuturile acordate sectorului neguvernamental sunt aşteptate să confirme continuarea transmisiei semnalului monetar, în principal pe segmentul creditelor pentru sectorul companiilor nefinanciare, unde ritmul de creştere al creditelor noi în lei este apropiat de cel al împrumuturilor nou acordate în valută.

Evaluarea perspectivelor inflaţiei reconfirmă decelerarea în perioada imediat următoare atât a inflaţiei totale, cât şi a celei de bază. Evoluţiile indicatorilor macroeconomici atestă persistenţa deficitului de cerere agregată în condiţiile temperării dinamicii anuale pozitive a producţiei industriale şi a exporturilor pe fondul accentuării incertitudinilor privind perspectivele creşterii economice la nivel european.

Efectele statistice de bază vor determina creşterea temporară a ratei anuale a inflaţiei în a doua parte a anului 2012, fără însă ca aceasta să depăşească intervalul de variaţie din jurul ţintei de 3 la sută. Aceste perspective confirmă necesitatea menţinerii unui ansamblu al condiţiilor monetare reale în sens larg adecvate variaţiilor anticipate ale ratei anuale a inflaţiei de-a lungul întregului orizont de prognoză.

Consolidarea inflaţiei în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei creează premise favorabile menţinerii stabilităţii financiare şi obţinerii unei creşteri economice sustenabile. Cu toate acestea, riscurile interne asociate contextului electoral, alături de incertitudinile legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital şi ale unor preţuri volatile, reclamă o calibrare în continuare judicioasă a conduitei politicii monetare în vederea ancorării eficace a anticipaţiilor şi pentru asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu.