Dupa ce liderii din zona euro au reusit sa majoreze capacitatea fondului de salvare pentru a stopa criza datoriilor suverane care domina regiunea in ultimii doi ani si pentru a inlatura neincrederea pietelor, eforturile se concentreaza acum asupra atragerii unui sprijin suplimentar din partea celorlalte state si institutii internationale, in special tarile membre G20 si FMI, relateaza Bloomberg.

Ministrii de finante din cele 17 state membre ale zonei euro au aprobat vineri fondul de salvare de 500 de miliarde de euro, aceste fonduri adaugandu-se programelor de salvare deja stabilite, care au o valoare de 300 de miliarde de euro.

Impreuna acestea ajung la un prag simbolic de 1.000 de miliarde de dolari. Totodata, cumulate si cu cele 1.000 de miliarde de euro pe care Banca Centrala Europeana le-a imprumutat sistemului bancar european prin operatiunea de refinantare pe termen lung, valoarea totala a raspunsului europeana (state si BCE) se dubleaza.

"Angajamentul politic al zonei euro devine din ce in ce mai clar si BCE a aratat ca va face ceea ce trebuie", a afirmat Erik Nielsen, economist sef la UniCredit SpA.

In luna februarie, statele membre G20 au respins apelul statelor europene, conduse de Germania, care doreau cresterea resurselor financiare ale FMI. Dupa decizia din 31 martie, de la Copenhaga, ministrii de finante din zona euro au spus ca ei si-au respectat partea de intelegere.

"Europa si-a realizat partea" iar acest lucru este de bun augur pentru discutiile de la intrunirea de primavara a FMI, pe 20 aprilie, a declarat ministrul de finante francez, Francois Baroin, dupa intalnirea din capitala daneza.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a spus pe 30 martie ca strategia Europei va ajuta eforturile FMI de a-si creste resursele disponibile in beneficiul tuturor membrilor. In aceeasi zi si Trezoreria SUA a mentionat intr-o declaratie ca decizia Europei va intari increderea.

Cu toate acestea, este inca neclar daca statele emergente, printre care China si India, vor fi convinse sa participe la majorarea fondurilor FMI la intrunirea acestuia din cea de-a doua parte a lunii.

In urma reuniunii de la sfarsitul saptamanii trecute s-a pus capat unui trimestru important in care liderii din zona euro au reusit sa se inteleaga cu privire la tratatul fiscal, au reusit sa aprobe cel de-al doilea program de salvare de la faliment a Greciei si au sporit resursele fondului total de salvare. Alaturi de imprumuturile pe trei ani oferite de BCE, toate aceste actiuni au ajutat la relaxarea costurilor de imprumut din uniunea monetara si au calmat pietele.

Desi oficialii au promis ca vor folosi timpul cumparat pentru implementarea unor masuri, ministrul de finante german, Wolfgang Schaeuble, a criticat preocuparea excesiva asupra dimensiunii fondului de salvare, in defavoarea modificarilor structurale care trebuie facute, precum reducerea cheltuielilor bugetare si reformele de pe piata fortei de munca.

"Iritarea mea asupra multor discutii stupide care au avut loc in ultimele zile a avut de-a face cu faptul ca doar protectia este importanta. Poti pune (in acest fond) 10.000 de miliarde, insa acest lucru nu va rezolva problema, nu valoreaza nimic," a spus Schbaeuble reporterilor la Copenhaga pe 30 martie.

In acelasi timp, intalnirea a relevat si neintelegerea asupra ministrului europen delegat pentru prezentarea deciziilor catre presa. Ministrul de finante al Austriei, Maria Fekter, si-a cerut scuze omologului sau german pentru faptul ca a vorbit cu presa inainte de conferinta programata dupa intrunire.

Protectia crescuta a zonei euro provine de la capacitatea de 500 de miliarde de euro a Mecanismului European de Stabilitate, fondul permanent de salvare care va fi functional din luna iulie. La aceste fonduri noi, se adauga si cele 240 de miliarde de euro inca neutilizate ale Facilitatii Europene de Stabilitate Financiara.

"Este discutabil daca o suma mai mica va putea convinge investitorii si liderii G20 care au cerut actiune mai substantiala din partea zonei euro", a spus Malcolm Barr, economist al JP Morgan. Acesta a adauga si ca fondul este inca prea slab pentru potentiala salvare a Italiei si Spaniei, care au impreuna nevoi de finantare de 800 de miliarde de euro in urmatorii trei ani - sau sa faca fata unei noi recapitalizari a bancilor.

Actiunea Europei reprezinta mai mult o dezamagire nu doar pentru unii (membri) din zona euro, ci si pentru cei din afara care doresc sa vada "culoarea banilor europeni inainte de a angaja si mai multe resurse catre FMI", a mentionat Barr.

La intrunirea din Mexic din februarie, statele G20 au spus ca o revizuire a fondurilor de salvare din partea europenilor este esentiala inainte de a lua in considerare majorarea resurselor FMI. Oficialii prezenti, inclusiv cei din Japonia, Brazilia, Rusia si Marea Britanie, alaturi de presedintele administratiei Obama, au spus ca Europa este suficient de bogata pentru a face mai multe in aceasta directie.

In acelasi timp, bancile centrale din statele membre ale zonei euro planuiesc sa ofere Fondului Monetar International 150 de miliarde de euro pentru a sprijini alte state. Aceasta suma nu a fost luata in calcul atunci cand s-a stabilit fondul de salvare european, fiind administrat de toate puterile globale din cadul FMI.