Presedintele ANAF, Sorin Blejnar, sustine ca masurile de combatere a evaziunii fiscale luate de catre ANAF si institutiile subordonate in perioada 1 ianuarie-7 aprilie 2012 vor alimenta bugetul cu 4,93 miliarde lei, reprezentand 0,81% din PIB. "Analitic, suma e compusa din obligatii suplimentar stabilite, TVA respins la plata, confiscari, diminuarea pierderii fiscale, masuri asiguratorii si prejudicii aferente sesizarilor penale”, a declarat Blejnar pentru HotNews.ro, precizand ca ANAF nu este singura institutie care stabileste obligatii de plata.

Sorin Blejnar (foto arhiva)Foto: Agerpres

“In perioada urmatoare cu sprijinul Bancii Mondiale vom continua procesul de restructurare al ANAF trecand la regionalizarea institutiei”, a mai spus Blejnar.

Pentru 2012, PIB-ul Romaniei este estimat la 609,6 miliarde de lei.

“Speram ca toti cei care avem atributii in acest domeniu sa reusim sa ne maximizam eforturile. Important este ca in primul trimestru din 2012 trendul incasarilor la bugetul general consolidat este ascendent fata de aceeasi perioada a anului 2011 si ca institutiile statului colaboreaza foarte bine”, a mai spus Blejnar. ANAF a colectat in primele 3 luni din 2012 suma de 38,5 mld lei fata de 34,9 mld lei incasati in primele 3 luni din 2011, cresterea nominala fiind de 3,6 miliarde lei sau 10,2%.

Declaratiile au fost facute in contextul in care mai sunt 7 zile pana cand expira termenul dat de premierul Ungureanu cu privire la colectarea de venituri la buget de circa 1,5% din PIB din combaterea evaziunii fiscale, acesta fiind considerat un obiectiv de siguranta nationala.

  • Potrivit lui Blejnar, a scazut si costul colectarii. “In 2008, colectarea unui milion de lei la buget costa Statul 13.850 lei. In 2011 acelasi cost a scazut la 13.658 de lei si la 9.800 lei in 2012 . Asta ca urmare a informatizarii continue. In plus, ganditi-va ca daca la inceputul mandatului meu doar 2,3% din contribuabili depuneau prin Internet declaratiile fiscale, astazi peste 90% din contribuabilii din Romania folosesc mijloacele electronice de depunere la distanta", a mai precizat Blejnar.

Potrivit acestuia, evazionistii sunt urmariti cu ajutorul unui soft informatic pentru a evita ca acestia sa dispara fara sa achite taxele la buget. “Folosim o aplicatie, TraficControl, in care sunt incluse toate companiile care fac comert intracomunitar. Se fac verificari amanuntite, in special in zona comertului cu grupe de produse din grupele de risc cel mai ridicat-legume, fructe, cereale pentru a evita eludarea de la plata TVA etc", a mai spus Sorin Blejnar.

  • Combaterea evaziunii fiscale in agricultura si implicarea statului in cumpararea de case de marcat pentru micii producatori, sprijinirea cercetarii in domenii ca IT si auto, integrarea sistemelor informatice disparate - acestea sint citeva dintre propunerile Camerei de Comert Americane in Romania (AmCham) pentru eficientizarea activitatii statului, arata Alexandra Gatej intr-un interviu pentru HotNews.ro.

Cat despre evaziunea din domeniul cerealier, aceasta e extrem de consistenta, comerciantii de cereale profitand de taxarea inversa valabila pana la 31 mai 2013.

  • Evaziunea din zona cerealelor este printre cel mai dificil de stopat. Cum se procedeaza concret?

Incepand cu 1 iunie 2011 in Romania a fost introdusa taxarea inversa la cereale, adica toate cerealele ce se comercializeaza pe teritoriul Romaniei se vor vinde fara TVA, nu se mai aplica TVA-ul la vanzarea cerealelor, aceasta lege fiind aplicata pe o perioada de 2 ani incepand cu 1 iunie 2011 si terminand cu 31 mai 2013. Rolul acestei legi a fost acela de a combate evaziunea fiscala, stiindu-se ca o mare parte din evaziunea fiscala din Romania se face in cereale. O lege foarte buna daca nu se intamplau urmatoarele: Odata cu aplicarea acestei legi a aparut o noua problema. Exista state in care TVA este mai mare decat in Romania (se zicem ca exemplu, Ungaria), iar comerciantii de cereale acolo au ajuns la concluzia ca e mai profitabil sa cumpere cereale din Romania fara TVA si sa le vanda in tara lor cu TVA. Respectivii comercianti iau cerealele din Romania si le vand acolo fara sa achite in tara lor TVA, fiind pasibili de evaziune. In acest fel reusesc sa detina monopolul in comertul de cereale in Romania, deoarece ei "mancand" TVA-ul isi pot permite sa dea un pret mai mare decat comerciantii romani in piata, iar comerciantii romani sunt scosi din joc neputand sa concureze cu ei.

  • Mic manual al evazionistului fiscal

In perioada 1 iunie - 31 dec 2011 modul de operare era urmatorul: Firma straina, sa spunem ca ar fi din Ungaria, ca exemplu, venea sa cumpere cereale din Romania de la persoane fizice si juridice impreuna cu o firma terta, din Slovacia de pilda. La intocmirea actelor pe marfa ei foloseau firma slovaca. Intocmeau toate actele pe marfa pe firma slovaca pentru a putea trece granita fara probleme, adica in momentul cand camionul cu cereale ajungea in vama si se vedea ca marfa este destinata sa ajunga in Slovacia nu se realiza un control amanuntit asupra actelor deoarece se considera ca transportul se afla in tranzit si un control amanuntit se va realiza in momentul parasirii Ungariei catre Slovacia. Insa acest transport nu mai parasea Ungaria, marfa descarcandu-se in Ungaria si toate actele realizate pe firma slovaca fiind distruse, odata marfa descarcata se folosea o alta firma maghiara care trecea marfa in circuit. Practic marfa aparea ca fiind de productie maghiara si se vindea la o alta firma maghiara, fiind preferate societati de renume", explica un jucator de pe piata cerealelor.

Bineinteles, adauga sursa citata, marfa se vindea cu + TVA, se incasa contravaloarea marfii cu tot cu TVA iar TVA-ul nu ajungea mai departe la statul maghiar. Se folosea firma slovaca deoarece folosindu-se o firma maghiara atunci autoritatile vamale ar fi realizat un control amanuntit asupra actelor si ar fi vazut ca acea firma e cu probleme, ea neavand darile platite la stat. Legat de acest mod de operare autoritatile maghiare au luat cateva masuri facand cateva arestari ale unor administratori si complici in noiembrie 2011 vedeti in editia din 26 noiembrie 2011 a ziarului blikk.hu, dar degeaba.

  • Fiscalizarea agriculturii ar fi o solutie?

Incepand cu anul 2012 au aparut firmele romanesti care cumpara marfa de la persoane fizice pe baza de borderou de achizitie si fac exportul catre firmele maghiare. Aceste firme romanesti sunt de fapt tot ale celor care administreaza firma maghiara. Tin sa mentionez ca pretul trecut pe borderoul de achizitie nu este cel real, in realitate pretul cu care se vinde marfa de catre producatorul roman persoana fizica fiind mult mai mare, se trece un pret mai mic pentru a nu iesi la iveala evaziunea. Va dau un exemplu: In Ungaria porumbul este 700 lei/to + TVA, adica 868 lei cu tot cu TVA, iar la noi producatorul roman vinde porumbul cu 750 de lei/to. Asta ar insemna ca firma romana sa treaca pe borderou 750 de lei/to pretul de achizitie de la producator, isi mai pune si el adaos 20 de lei/to ar insemna ca da porumbul la firma maghiara cu 770 lei/to ceea ce ar fi hilar, adica firma maghiara cumpara din Romania porumb cu 770 lei/to si il vinde in Ungaria cu 700 lei/to in conditiile in care pe langa aia 770 de lei mai are si costul de transport. Atunci fac in felul urmator, se inteleg cu producatorul roman la 750 lei/to si trec pe borderou ca a luat porumbul cu 600 lei/to in acest fel evaziunea este acoperita.

Normal ar fi ca in momentul in care producatorul roman merge la APIA sa isi declare suprafata si cu ce este insamantata sa primeasca de la APIA un borderou inseriat si el sa fie cel care da borderoul la firma la vanzarea cerealelor (un fel de factura). Toti cei care sunt inregistrati la APIA au minim un cont deschis la banca, cont in care trebuie sa primeasca subventia, in acel cont ar trebui sa primeasca si banii cand vand marfa pe borderou pentru a se vedea clar ce suma a incasat iar la sfarsit de an sa vina la APIA cu cotorul de la caietul de borderouri sa il depuna pentru a se vedea exact ce productie a avut si la ce bani a dat. Numai fiscalizand producatorul persoana fizica se poate elimina definitiv evaziunea din agricultura. "Tot vad la televizor ca exporturile Romaniei in agricultura au crescut, pai de aia au crescut", mai spune sursa citata.

  • Pe scurt,...

Problema cea mare e ca toate aceste cereale se vor intoarce inapoi in Romania si culmea la un pret de 780-800 de lei pe tona. Cum e posibil?

1) Firma A din Ungaria (de exemplu) semneaza un contract cu firma B din aceeasi tara pe 1000 de to de porumb cu livrare la Mako la pretul de 710 lei +TVA.

2) Reprezentantii firmei A pleaca in Romania sa cumpere porumb.

3) Cumpara porumbul din Romania si il vinde in Ungaria catre firma B in baza contractului.

4) Incaseaza TVA-ul din vanzare, dar nu il vireaza la statul maghiar.

5) Firma B stie ca in Romania procesatorii, FNC-urile nu pot cumpara pe intern, ei trebuind sa plateasca undeva la 900 lei/to daca ar vrea sa primeasca marfa de la o firma romaneasca, asa incat vin cu urmatoarea oferta

6) Firma B ofera firmei romanesti porumb la 800 lei/to dus pana in fata portii

7) Firma B avand de castigat, a cumparat porumbul cu 710 lei si il vinde cu 800 de lei, scadem transportul 50 de lei ar ramane un profit de 40 lei/to.

Statul (maghiar, in acest exemplu) pierde de doua ori, odata ca firma maghiara ce a incasat TVA-ul de la firma B nu l-a virat la stat si a doua oara pentru ca firma B, care efectueaza un export va cere ramburs de TVA, pe care statul maghiar il va plati.

In acest lant evazionist pot fi puse mai multe firme pentru a ingreuna ancheta autoritatilor, marfa trecand prin mai multe firme.