O noua formula de indexare a pensiilor, o reformare radicala a ANAF, reducerea pensionarilor anticipate si restrictionarea celor de invaliditate dar si estimari legate de evolutiile importurilor si exporturilor din urmatorii 3 ani, toate acestea sunt incluse in Programul de Convergenta pe care Romania il va trimite Comisiei Europene.

Citeste detaliile reformelor in text sau in documentul original, atasat.

Ce spune in esenta, Programul de Convergenta:

In domeniul restructurarii ANAF:

  • Obiective pe termen mediu ANAF: combaterea fraudei multinationale, in special a celei intracomunitare (cu accentul pur pe frauda carusel) si controlul comertului electronic
  • Cresterea gradului de declarare electronica la distanta pana la 98% din totalul declaratiilor primite pentru persoanele juridice, pentru declaratiile care se pot depune prin acest sistem;
  • Introducerea unui catalog de servicii pentru contribuabili si a  standardelor de calitate in domeniul asistentei contribuabililor;  
  • Crearea pentru contribuabili (persoane fizice si juridice) a posibilitatii de a-si vizualiza situatia fiscala, de a solicita si de a primi documente prin  portalul ANAF,
  • imbunatatirea modului de segmentare a contribuabililor si de alocare a resurselor pentru administrarea acelor categorii de contribuabili care genereaza cea mai mare pondere a veniturilor bugetare;
  • cresterea eficacitatii sanctiunilor administrative, recuperarea mai buna a obligatiilor bugetare rezultate din frauda si evaziune fiscala si o mai buna cooperare cu organele de cercetare si urmarire penala in asa fel incat sa creasca numarul de cazuri pentru care se obtine o condamnare in urma sesizarilor penale inaintate de catre structurile ANAF;  organizarea aparatului teritorial pe o structura regionala si reducerea in continuare a retelei de administratii financiare pentru cresterea eficientei organizationale si diminuarea riscurilor de aparitie a coruptiei.
  • La  jumatatea anului 2013 se vor crea 8 directii generale regionale, avand competenta teritoriala similara celor 8 regiuni de dezvoltare, care vor integra administrarea contribuabililor mijlocii la nivel de regiune si care vor detine functii suport adecvate.
  • in anul 2015 numarul de administratii financiare va fi redus pana la 47 de unitati (cate una in fiecare judet si in sectoarele Municipiului Bucuresti) iar directiile regionale de finante publice, cele de vama si cele de garda financiara vor fuziona intr-o singura structura;
  • recalificarea si redistribuirea personalului catre domeniile deficitare (inspectie fiscala, control vamal ulterior, asistenta contribuabili, structuri dedicate contribuabililor mari si mijlocii sau unitatilor cu un mare numar de contribuabili) si recrutarea de specialisti pentru functii cu valoare adaugata mare (tehnologia informatiei si comunicatiilor, juridic, anumite functii de management), cu incadrarea in numarul actual de posturi;
  • modernizarea sistemului de tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC), ceea ce va presupune investitii importante in tehnologie

Estimari macroeconomice viitoare:

  • Cererea interna va reprezenta motorul cresterii economice, in conditiile in care formarea bruta de capital fix se va accelera cu 7,2%, cheltuielile bugetare cu investitiile ocupand un loc important in politica bugetara.
  • In conditiile majorarii veniturilor disponibile, consumul privat va continua sa creasca cu un ritm moderat, respectiv de 1,8%. Dupa reducerile din ultimii doi ani, cheltuielile cu consumul guvernamental se vor majora cu 2,4%, dar cu mentinerea unor constrangeri bugetare. 
  • Exporturile de bunuri si servicii vor inregistra o decelerare semnificativa, fiind prognozate sa se majoreze, in termeni reali, cu 4,0%, iar importurile de bunuri si servicii vor creste cu 7,9%. In aceste conditii, exportul net va avea o contributie negativa la crsterea reala a produsului intern brut, respectiv de 1,9 procente.
  • Mentinerea cursului de schimb leu/euro peste nivelul mediu al anului anterior poate exercita o presiune prin cresterea preturilor marfurilor de import, dar si a preturilor marfurilor si serviciilor racordate la moneda europeana. 
  • Volatilitatea redusa a pretului petrolului, de care s-a tinut cont la estimarea inflatiei, ar putea fi perturbata datorita escaladarii tensiunilor din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea conduce la cresteri substantiale ale pretului petrolului pe pietele internationale.  O alta sursa externa de risc o constituie prelungirea crizei datoriilor suverane, ceea ce ar putea genera costuri mai ridicate si un acces mai dificil la finantarea externa.

Evolutia demografica arata continuarea procesului de imbatranire

  • Populatia ocupata, conform conturilor nationale, s-a majorat in anul 2011 cu 0,4% fata de anul 2010, in conditiile in care salariatii s-au majorat cu 0,1%, iar lucratorii pe cont propriu cu 1,1%. Majorari de salariati s-au inregistrat in agricultura, industrie si constructii si unele servicii, in timp ce in restul serviciilor au fost reduceri de salariati.
  • Restructurarea cheltuielilor publice se axeaza in principal pe: Reducerea numarului de angajati in sectorul public va continua prin politica de inlocuire a unui singur anagajat din 7 care parasesc sistemul; aceasta politica va fi insa aplicata cu mai multa flexibilitate, pentru a se elimina blocajele determinate de lipsa de personal.
  • Reforma sistemului sanitar prin adoptarea, pana la finele anului 2012, a unei  noi legi cadru pentru reglementarea acestui domeniu. Reforma va viza: asigurarea angajari cheltuielilor in limita bugetului alocat; reducerea sferei de cuprindere a pachetului de servicii publice acesta urmand sa se bazeze mai mult pe suportarea comuna a costurilor si  asigurarea privata suplimentara; revizuirea legii privind coplata.

Politica privind pensiile

  • Prognoza demografica pentru Romania realizata recent de Eurostat (EUROPOP 2010) mentine evaluarea anterioara  (2008) privind accelerarea procesului de imbatranire a populatiei (reducerea cu 37% a populatiei intre 20-65 ani comparativ cu reducerea cu 20% a populatiei totale) in perioada 2010-2061, ca rezultat al unei rate mici de fertilitate.
  • Populatia de peste 65 ani va creste de circa 1,9 ori, iar populatia intre 20-55 ani practic se va injumatati in acest interval de timp. Viteza procesului de imbatranire va afecta negativ piata muncii. Raportul dintre persoanele in varsta de peste 65 de ani si cele in varsta de munca (20-65 ani), creste semnificativ, ceea ce inseamna ca si in perspectiva urmatorilor 10-20 de ani sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate in raport cu cheltuielile.
  • In plus, evolutia numarului de pensionari pe structura de varsta indica o pondere relativ ridicata a pensionarilor relativ tineri (intre 45-55 ani) mai ales in randul  pensiilor de invaliditate. 
  • Masurile recent adoptate privind inasprirea accesului la pensiile de invaliditate, coroborat cu cresterea varstei de pensionare pentru femei pot avea o contributie importanta la diminuarea numarului de pensionari in urmatorii ani, mai ales ca in anii 2025-2030 se prevede o crestere accelerata a numarului de persoane in varsta de peste 65 de ani. 
  • Prognoza pe termen lung a cheltuielilor cu pensiile a luat in considerare ipotezele demografice EUROPOP 2010 realizate de Eurostat si prognozele Comisiei Nationale de Prognoza pentru evolutia pietei muncii si a indicatorilor macroeconomici, considerandu-se legislatia in vigoare la 1 ianuarie 2011 ca fundament al politicii constante.

Schimbarile legislative introduse de Legea pensiilor:

  • Introducerea unei noi formule de indexare a pensiilor incepand cu anul 2013;
  • Pana in anul 2020, punctul de pensie se va majora anual cu 100% din rata inflatiei plus 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut, din anul precedent. Daca unul din indicatori are valoare negativa, se utilizeaza cel cu valoare pozitiva; din anul 2021 se majoreaza anual cu 100% din rata inflatiei plus 45% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut, din anul precedent. Procentul din cresterea reala a castigului salarial mediu brut, se reduce gradual cu cate 5% in fiecare an;
  • Cresterea varstei de pensionare pentru femei la 63 de ani gradual pana in anul 2030;
  • Includerea unor categorii de contribuabili care nu au contribuit anterior (armata, politie, etc);
  • Reducerea pensionarilor anticipate si restrictionarea celor de invaliditate;
  • Cresterea bazei de contributii prin includerea unor noi categorii (profesii liberale);
  • De mentionat ca, pentru limitarea cresterii cheltuielilor cu asistenta sociala, in 2012, la fel ca si in anul 2011, s-a mentinut masura de inghetare a punctului de pensie la nivelul anului 2010;
  • Rezultatele estimate prin modelul de pensii indica o crestere a ponderii cheltuielilor totale cu pensiile in PIB la circa 13,5% din PIB la finele intervalului de prognoza. Pilonul 2 va avea o pondere din ce in ce mai semnificativa in totalul cheltuielilor cu pensiile, un varf al acestui indicator fiind asteptat in jurul anului 2050, cu atingerea unei ponderi de 1,5% din PIB;
  • Datele privind costurile pe termen lung cu imbatranirea populatiei au fost deja  aprobate pentru Raportul Ageing 2012 si indica scaderea riscului privind sustenabilitatea sistemului de pensii datorata reformei pensiilor implementate in anul 2011, RO fiind incadrata in categoria de risc mediu (fata de Ageing Report 2009 cand figura in categoria tarilor cu risc maxim). Raportat la exercitiul anterior (Ageing Report 2009), cresterea cheltuielilor cu pensiile in 2060/2010 este de 3,7 pp comparativ cu varianta dinainte de implementarea reformei, unde cresterea in  2060/2007 era de 7.4 pp, in principal pe seama diminuarii cu 30% a ratei de inlocuire prin introducerea sistemului de indexare gradual cu inflatia a pensiei, dar si a cresterii varstei de pensionare si a limitarilor privind pensionarea anticipata.