Uniunea Europeana s-ar putea dota, pe langa tratatul fiscal, cu un acord de sustinere a cresterii economice, in contextul in care, pana in prezent, blocul comunitar s-a concentrat preponderent pe contracararea crizei datoriilor suverane, a declarat un oficial al guvernului german, citat de Bloomberg.

Pasii pentru sprijinirea competitivitatii alaturi de reformele structurale sunt de asteptat sa ofere premisele necesare pentru crestere, avand un termen limita pentru implementare pana la summitul liderilor G20 din Mexic, din 18-19 iunie, a afirmat acest oficial, care a dorit sa-si pastreze anonimatul deoarece in acest moment discutiile sunt private si in curs de desfasurare.

Aceasta schimbare a fost semnalata miercuri de presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, care a solicitat un "acord al cresterii" si care a fost aprobat si de cancelarul german Angela Merkel.

Francois Hollande, castigatorul primului tur al alegerilor prezidentiale din Franta, a profitat de remarcile lui Draghi spunand ca este nevoie de unele modificari ale tratatului pentru a promova cresterea.

Comentariul lui Draghi "ilustreaza dimensiunea ingrijorarilor BCE cu privire la perspectivele slabe pentru economia zonei euro", a afirmat Julian Callow, economis sef al Barclays Capital din Londra. "Acest lucru poate fi probabil un apel catre Germania pentru a oferi stimulente fiscale mai mari, dat fiind deficitul sau bugetar redus".

Germania, cea mai mare economie din Europa si cel mai mare contribuitor la ajutoarele financiare destinate Greciei, Portugaliei si Irlandei, se confrunta cu presiuni din intreaga regiune pentru a relaxa accentul pus pe austeritate, dupa ce BCE a esuat prin operatiunile sale sa stopeze criza care ameninta Spania si Italia.

Europa are nevoie de crestere "in modul in care Mario Draghi, presedintele BCE, l-a afirmat astazi, acesta este in sensul reformelor structurale", a declarat cancelarul Angela Merkel, la o conferinta a blocului Crestin Democrat desfasurata miercuri la Berlin. Merkel a raspuns le solicitarea adresata de Draghi liderilor europeni pentru extinderea raspunsului in fata reducerii datoriei si deficitelor, obiectivul precizat de pactul fiscal promovat de Germania si semnat in martie de liderii zonei euro.

"Am avut un acord fiscal", a spus Draghi. "Acum, cel mai mult ma gandesc la nevoia unui acord al cresterii".

Hollande a profitat de aceste comentarii pentru a afirma ca Franta nu va ratifica pactul fiscal in forma sa actuala, daca va fi ales in functia de presedinte.

"Principalul risc in aceasta perioada este acela ca economia europeana sa ramana in recesiune, din cauza creditului insuficient oferit companiilor", a mentionat candidatul socialist la o conferinta in Paris.

Pactul cresterii poate lua forma unei anexe la pactul fiscal si ar putea contine recomandari specifice pentru fiecare tara, in sensul incurajarii masurilor de crestere economica, a precizat oficialul german.

"Noul cadru european este disciplina fiscala si cresterea economica", a afirmat Douglas Borthwick, de la Faros Trading LLC din Stamford, Connecticut, intr-un email transmis Bloomberg.

Liderii zonei incearca sa identifice un compromis intre promovarea cresterii economice si reducerile bugetare, promovate pentru a satisface prioritatile Germaniei si pentru a stabiliza pietele. La summitul din martie 2011 acestia au aprobat solicitarile Angelei Merkel pentru pactul privind competitivitatea, care stabilea tinte in unele chestiuni precum reducerea costului cu forta de munca si majorarea varstei de pensionare.

Liderul UE a cerut miercuri o crestere cu 6,8% a bugetului european, la 138 de miliarde de dolari pentru 2013, provocand tarile contributoare sa furnizeze mai multi bani la bugetul UE, intr-o perioada de austeritate si recesiune.

"Avem nevoie de crestere in forma unor initiative sustenabile, nu doar simple programe de stimulare care doar majoreaza datoriile guvernamentale", a afirmat Merkel, la Berlin.

Germania a privit intotdeauna reducerea datoriei publice, alaturi de masuri de sprijinire a cresterii economie, drept un element cheie pentru a recastiga increderea pietelor, afectata pe parcursul crizei datoriilor, a afirmat si Thomas Steffen, adjunct al ministerului de finante.