Zona euro a ramas sub o presiune puternica vineri, dupa sanctionarea Spaniei de catre Standard & Poor's, o decizie care a venit intr-un moment in care impactul masurilor de austeritate asupra cresterii economice se afla in plina dezbatere, relateaza AFP.
Anuntul de retrogradare a ratingului Spaniei de la A la BBB+ facut joi seara vine sa sporeasca incertitudinile privind capacitatea de redresare a Spaniei care, conform cifrelor publicate recent, se confrunta cu un somaj record, de 24,4%, si a reintrat in recesiune.
"In acest moment, traversam unul dintre cele mai dure momente pentru economia spaniola", a recunoscut purtatorul de cuvant al guvernului, Soraya Saenz de Santamaria. Cu toate acestea Madridul este optimist, vizand revenirea pe crestere in 2013.
Decizia S&P, motivata de temerea ca recesiunea va compromite respectarea tintelor bugetare, s-a repercutat de asemenea si asupra ratei dobanzii de imprumut a tarii.
Pietele au gasit consolare in cuvintele directorului de rating suveran al agentiei pentru Africa si Europa, Myriam Fernandez de Herendia: "Exista o probabilitate zero de faliment" a Spaniei, a precizat aceasta vineri.
Italia, alta tara aflata in atentia pietelor, a trebuit sa accepte o crestere a ratelor de dobanda la emisiunea de obligatiuni pe termen mediu si lung de aproximativ 6 miliarde de euro, realizata vineri.
Retrogradarea ratingului Spaniei "nu reprezinta in totalitate o surpriza, insa ea afecteaza moralul pietelor din zona euro si vine in continuarea unei serii de evenimente negative", a spus Kintai Cheung, economist al Credit Agricole.
Aceste anunturi se adauga incertitudinilor politice, in special din Franta, unde candidatul socialist la presedintie, Francois Hollande, a iesit castigator in primul tur al alegerilor.
Totodata, decizia S&P vine intr-un moment in care responsabilii economici si politici sunt priviti cu indoiala in incercarea acestora de a reduce deficitele bugetare intr-un context economic sumbru, FMI previzionand pentru anul 2012 un declin al PIB-ului zonei euro de 0,3%.
Pentru ca rigoarea conduce de asemenea la recesiune, precum in Spania si, in aceeasi masura, in Marea Britanie, aceasta complica si incercarea de reducere a deficitelor. Ea este totodata si o sursa de instabilitate politica, asa cum o demonstreaza situatia din Republica Ceha, unde primul ministru, Petr Necas, desi contestat pentru masurile de austeritate, a supravietuit joi, primind votul de incredere al Parlamentului.
In Olanda, la cateva zile dupa demisia guvernului, victima unui dezacord asupra reducerii deficitelor, Parlamentul a aprobat in final, joi seara, masurile bugetare cerute de Bruxelles.
Jesus Castillo, specialist al Europei de Sud la Natixis, considera ca "s-a ajuns la limitele politicilor de austeritate care domina Europa: in final, austeritatea se va traduce intr-un consum mai mic, mai putin TVA incasat, mai mult somaj si mai putine venituri fiscale".
Constienti de aceste capcane, europenii ar putea sa se intalneasca in urmatoarele saptamani pentru a incepe definirea unei strategii de crestere.
Bresa a fost deschisa de Hollande, favoritul sondajelor pentru al doilea tur al alegerilor prezidentiale din Franta care se va desfasura pe 6 mai, cel care a propus renegocierea pactului european de disciplina bugetara si adaugarea unei dimensiuni de crestere.
Desi a fost initial luat in deradere, Hollande a primit in cele din urma sustinere din partea europenilor pentru perspectiva sa asupra austeritatii, desi cancelarul german Angela Merkel si-a aratat in mai multe randuri opozitia fata de o renegociere a pactului.
"Nu Germania este cea care va decide pentru intreaga Europa", a spus Hollande.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si primul ministru italian, Mario Monti, au respins orice idee de relansare prin intermediul cheltuielilor publice, acestia departandu-se implicit de viziunea socialistului francez.
"Cresterea economica trebuie sa se faca concentrandu-ne progresiv asupra competitivitatii si nu pe cresterea nivelurilor de indatorare", au avertizat acestia intr-un comunicat comun.
