Oficialii Fondului au fost deja instiintati despre intentiile Guvernului Ponta de a reforma sistemul de fiscalitate, au declarat pentru HotNews.ro surse apropiate negocierilor. "In principiu au fost de acord, cata vreme tintele macroeconomice sunt respectate. Acum lucram la definitivarea calculelor, pentru ca sunt mai multe scenarii probabile", au mai spus sursele citate. Oficiali ai Guvernulului spun ca sistemul fiscal are nevoie de o reforma, el promovand in prezent inegalitatea (cota unica este in fapt un impozit de natura regresiva), fara a reusi sa creasca semnificativ veniturile bugetare nici macar in anii de crestere economica sustinuta. Cum stau lucrurile in UE si ce ar schimba de fapt noul sistem de impozitare?

Patroni:

- Veniturile obtinute de patroni sunt de 2,37 ori mai mari decat cele obtinute de salariati.

- Totusi, 38% din patroni obtin venituri din salarii, ceea ce arata faptul ca actionarii sunt si angajati ai propriei firme. Din punct de vedere fiscal aceasta situatie nu este avantajoasa pentru ei, avand de platit impozite mai mari.

- Doar 18% din patroni obtin venituri din dividende.

Aproape toate firmele noi din Romania au un singur sediu. Proportia generala a noilor intreprinderi al caror sediu este locuinta managerului continua sa ramana inca extrem de mare. Aproape toate noile intreprinderi au un singur obiect de activitate. Proportia fondatorilor/managerilor noilor companii, cu varsta intre 40-44 de ani, are o crestere usoara- 2.8 p.p. fata de anul 2008, cea cu varsta mai mica de 30 de ani are o descrestere de 3.1 puncte procentuale. Din anul 2001 nivelul primar si cel vocational reprezenta impreuna o pondere de 20%, cel gimnazial pana in 40%, iar nivelul liceal si universitar aproximativ 40%, in ultimii trei ani depasind 50%.

• Citeste si : Care clasa medie? Trei sferturi din companiile romanesti nou infiintate au o singura activitate si zero angajati. O treime dintre ele dispar dupa un an

Persoane fizice autorizate (lucratori pe cont propriu neagricoli):

- Numarul lor reprezinta 7,5% din numarul salariatilor. Daca extrapolam la ansamblul economiei nationale, inseamna ca sunt peste 320.000 de PFA-uri.

- Cea mai mare concentrare a PFA-urilor este in sfera veniturilor din meserii (42,5% din total) care cuprinde micii meseriasi (croitori, cizmari, frizeri, etc.). Alte zone de concentrare a PFA-urilor sunt in prestari servicii (include, printre altele, consultanta si turism rural) - 18,7%, comert - 5,9%, profesii liberale si drepturi de proprietate intelectuala - 3,7%, munci agricole - 2,8%.

- Veniturile medii ponderate ale unui PFA reprezinta 92% din veniturile unui salariat.

- Singurul venit semnificativ care depaseste media este cel obtinut din profesii liberale si drepturi de proprietate intelectuala (de 2 ori peste medie).

Lucratori pe cont propriu in agricultura:

- Reprezinta 20% din numparul salariatilor (fara a fi salariati). Prin extrapolare rezulta ca avem aproximativ 860 de mii de lucratori pe cont propriu in agricultura.

- La o prima vedere pare o sursa pentru cresterea bazei de impozitare, dar veniturile lor medii ponderate sunt doar 46,2% din veniturile salariatilor. Mai mult, venitul mediu al unui lucrator pe cont propriu in agricultura este chiar substantial (cu 20%) mai mic decat venitul mediu al unui somer.

- Un sfert dintre ei obtin venituri din vanzarea de produse agroalimentare si din vanzari de animale (venituri peste medie in ambele cazuri).

- 20% obtin venituri din prestarea unor munci agricole. Aceasta categorie este incorect considerata lucrator pe cont propriu - cata vreme altcineva o plateste pentru munca prestata. De asemenea, restul obtin venituri din pensii si ajutoare sociale, ceea ce iarasi arata o abordare statistica gresita.

- Practic, doar un sfert din lucratorii pe cont propriu in agricultura sunt activi si desfasoara intr-adevar activitati pe cont propriu de pe urma carora obtin venituri.

Someri:

Poate parea surprinzator, dar numai 28% dintre someri obtin venituri din ajutor de somaj. Aceasta observatie ne conduce la doua concluzii:

- Numarul somerilor este in fapt de 3,5 ori mai mare decat numarul oficial.

- Diferenta o constituie persoane care desi presteaza diferite activitati aducatoare de venit prefera sa nu se incadreze in campul muncii. Implicit, inseamna ca exista factori care ii determina pe someri sa ramana in afara economiei formale. Printre cele mai importante surse de venit alternativ sunt: venituri de la persoane din afara gospodariei (pot include transferuri curente dar si venituri din economia informala), si venituri din vanzarea de valuta (aceeasi observatie).

Pensionari:

- Venitul mediu ponderat al unui pensionar este cu numai 1,6% mai mare decat al unui somer. Totusi, el reprezinta 58% din venitul unui salariat.

- 1% dintre pensionari primesc ajutoare pentru handicapati, 9% dintre pensionari primesc pensii pentru pierderea capacitatii de munca, 13% primesc pensii de agricultori.

- Numai 0,2% din pensionari obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor.

- Completarea veniturilor implica activitati diverse precum vanzarea de produse agroalimentare, prestari servicii sau chirii.

Citeste si: Numar angajati si salarii la Stat versus sector privat. Rezultatele anilor de reforma

Observam urmatoarele discrepante:

• In medie, un PFA plateste numai 8,6% din impozitul pe salariu platit de un salariat;

• In medie, un PFA plateste 23% din contributia pentru pensii platita de un salariat;

• In medie, un PFA plateste 62% din contributia pentru asigurari de sanatate platita de un salariat, desi in medie, un PFA castiga 92% din venitul unui salariat.
  

Referitor la situatia salariatilor, Romania are o distributie inegala, cu majoritatea salariilor brute fiind grupate in zona 1000-1500 RON, iar 73% din salarii fiind sub salariul mediu brut pe economie.

De la un nivel scazut de salariu rata efectiva marginala de impozitare este foarte apropiata de cea a detinatorilor de salarii mari. Exista si observatii statistice care inregistreaza rate substantiale mai ridicate decat media in zona salariilor mici.

Cota unica a contribuit la cresterea inegalitatii - cel mai mult au avut de castigat din cota unica salariatii cu venituri mari.

Intrucat rata efectiva marginala de impozitare este destul de ridicata pentru cei cu venituri mici, stimulentul acestora pentru munca (cel putin in economia formala) este scazut. Este mare in schimb stimulentul pentru munca al celor cu salarii mari, dar paradoxal acestia sunt foarte putini - 6% din totalul salariatilor au salarii brute declarate peste 4000 RON, ceea ce e greu de crezut totusi in realitate dar arata ca sunt alte cauze care mentin aceste salarii in zona economiei gri.

• Scaderea CAS

Utilizand datele INSSE, si o schema de principiu a fluxurilor incasarilor la buget, pornind de la salariul brut (SB), se constata un grad relativ ridicat de sarcini fiscale si sociale care sunt impuse pe salariile brute, marginal mai mare in sectorul privat (58,7%) decat in cel bugetar (57,7%).

Modelul prezentat permite simularea impactului asupra economiei subterane a unor variante de masuri de politica economica in perioada de criza, bazate fie pe modificarea (reducerea) cheltuielilor bugetare, respectiv a veniturilor salariatilor din sectorul bugetar, fie pe modificarea unora dintre impozitele sau taxele care impovareaza firmele din sectorul privat, atat pe partea angajatului cat si a angajatorului.

De exemplu, masura reducerii cotei CAS-ului cu 10%, de la 31,3% pondere in salariul brut (10,5% pentru angajat si 20,5% pentru angajator) la 28,2%, ar genera in sectorul privat, conform simularilor pe baza modelului economiei subterane, o sporire a salariului brut in sectorul vizibil cu 2,1-3,4%, ca urmare a scoaterii la suprafata a unei parti a economiei subterane. In termeni de locuri de munca transferate din sectorul informal in cel formal, aceasta echivaleaza cu un plus de 68,1-112,2 mii salariati

Masura reducerii CAS se dovedeste astfel una utila dezvoltarii economice, mai ales in ceea ce priveste cresterea ratei ocuparii - cea mai importanta problema de durata a economiei romanesti. Iar veniturile bugetare nu pot creste, in mod sustenabil, decat prin cresterea ratei ocuparii.

• Cum stau lucrurile in UE?

Impozitarea muncii in Uniunea Europeana este caracterizata, cu unele exceptii, de impozitul progresiv pe venit. La nivelul UE, in afara de Romania cota unica au Tarile Baltice, Slovacia, Cehia, Bulgaria - fiecare insa la nivele diferite.

Nivelul de conformitate cu cota unica originala variaza de la o tara la alta; Slovacia se apropie cel mai mult deoarece a introdus cota unica pe munca, venit si consum (TVA). Din moment ce cotele unice introduse in Europa de Est nu au multe in comun cu cota unica "ortodoxa", este discutabil daca argumentele originale in favoarea cotei unice (asa controversate cum sunt) se mai pot aplica in aceste cazuri.

Cota unica este considerata a fi o taxa pe consum pentru ca investitiile noi sunt exceptate din baza de impozitare - cel putin in propunerea originala a lui Hall si Rabushka. Din aceasta perspectiva, o taxa pe consum ar trebui sa conduca la un consum mai scazut, creand asadar stimulente pentru a economisi si a investi. Cota unica trebuia sa stimuleze economia pe partea de oferta. Rezultatele obtinute arata faptul ca in tarile unde a fost introdusa cota unica aceasta conditie nu s-a indeplinit, iar investitiile noi nu au fost exceptate de la impozitare.

Desi succesul cotei unice nu a fost demonstrat concludent in legatura cu cresterea veniturilor bugetare, unele tari continua sa se alinieze la moda cotei unice. Murphy (2006) ofera o explicatie plauzibila: cota unica este un obiectiv politic, nu o politica fiscala. Keen, Kim si Varsano (2006) cred si ei ca principalul argument pentru cota unica este in zona marketingului politic, ca un semnal catre exterior al unei schimbari fundamentale de regim; de altfel, sunt frecvente cazurile in care cota unica a urmat unei schimbari radicale de guvern, asa cum s-a intamplat de exemplu in Rusia, Georgia, Ucraina sau Romania.

• In Romania cota unica a stimulat cererea, un studiu realizat de Voinea si Mihaescu (2009) arata ca 82% din castigurile suplimentare din cota unica s-au dus in consumul de bunuri curente.

Ungaria si Marea Britanie au doua cote de impozit pe venit, Polonia are trei, ca si Germania, iar Franta are cinci trepte de impozitare. Cea mai mare cota de impozitare depaseste 40% pentru un anume multiplu de salariu mediu (aproape de 3 pentru Polonia si Franta, si aproape de 6 pentru Germania). Exceptie face Cehia, care are cota unica asemeni Romaniei. Totusi, nivelul total al impozitarii este mai mare decat cel din Polonia sau Marea Britanie. E drept, in Franta calculele nu iau in considerare efectele primei pentru angajat (prime pour l'emploi - PPE). In plus, nu includ deducerea de baza de 10 la suta din venitul impozabil (cu o limita inferioara si superioara) sau deducerea suplimentara de 20%. Germania aplica o formula mai degraba decat un program de impozitare a venitului impozabil peste un anumit prag. Prima rata de impozitare legala peste pagul de baza in 2007 de 7.665 de euro este de 15,0 la suta, in timp ce rata marginala de top este de 45,0 la suta care se aplica venitului impozabil peste 250.000 de euro.

Remarcam de asemenea existenta unor deduceri substantiale pentru salariatii cu copii in intretinere. In tarile cu impozitare progresiva aceste deduceri sunt administrate prin declaratia globala de venit, care la noi a fost eliminata odata cu introducerea cotei unice.

Impozitarea progresiva are de altfel sens doar insotita de un sistem de deductibilitati prin care statul sa directioneze cheltuielile private in anumite domenii de interes (educatie, sanatate) sau sa recompenseze un anumit tip de comportament social (familiile cu copii de exemplu).

In ce priveste contributiile sociale, acestea variaza mult de la tara la tara. Totusi, iarasi cu exceptia Cehiei, ele au o anumita regresivitate si chiar sunt plafonate dupa un anume nivel de venit, lucru firesc pentru ca un angajat care contribuie la fondul de sanatate de 10 ori mai mult decat altul nu va primi de 10 ori mai multe sau mai bune ingrijiri medicale.

Angajatii cu venituri mari trebuie stimulati prin deductibilitati sa contribuie in sistemele private de sanatate si de pensii, desigur in mod facultativ nu obligatoriu, si nu dupa ce au contribuit cu acelasi procent ca si angajatii cu salarii mici la fondul de sanatate.

Este interesant de remarcat ca angajatii pe cont propriu (de multe ori comparabili cu PFA-urile noastre) au un nivel ridicat de contributii sociale, comparabil de multe ori cu cel al angajatilor si angajatorilor la un loc. Un aspect deseori omis in discutia despre impozitarea muncii este acela privind impozitarea averii. Averea este in mod normal rezultatul muncii (cu exceptiile legale precum mosteniri, donatii, castiguri de capital) si ar trebui sa existe o corelatie intre impozitarea acestora.

Tarile care implementeaza cota unica par inclinate si catre o impozitare scazuta a averilor: Cehia colecteaza doar 0,4% din PIB din impozite pe proprietate iar Romania colecteaza 0,7% (constant, an de an). Prin comparatie, Polonia colecteaza 1,2% din PIB, Franta - 3,5% si Marea Britanie - 4,6%. Impozitarea mai drastica a averii este o solutie de a impozita munca la negru sau economia subterana post-factum.

Fara sa existe o regula, observam totusi ca la nivel european predomina urmatoarele aspecte ale impozitarii veniturilor din munca:

- Impozit progresiv pe venit, cu rate sensibil mai mici pentru cei cu venituri sub medie.

- Globalizarea anuala a veniturilor si deductibilitati acordate in acest context (intre care: un nivel sub care nu se impoziteaza veniturile, si deduceri pentru familiile cu copii).

- Gradul de fiscalizare al lucratorilor pe cont propriu neagricoli, desi ceva mai favorabil, este comparabil cu cel al salariatilor.

O situatie diversa privind impozitarea averii, cu o mentiune pentru Franta si Marea Britanie care au un raport echilibrat intre impozitarea muncii si impozitarea averii.

Salariati:

- Principala sursa de venit o reprezinta, evident, salariul, urmat de venituri in natura (de tipul tichetelor de masa) care sunt obtinute de 20% din salariati.

- Numai 0,3% din salariati au venituri semnificative asimilate salariilor (de tipul sporurilor).

- Numai 0,5% din salariati obtin venituri din prestari servicii, meserii, profesii liberale si drepturi de proprietate intelectuala.

Datele utilizate sunt preluate din studiul: "Tratamentul fiscal al veniturilor din munca", coordonat de actualul secretar de stat din Ministerul Finantelor, Liviu Voinea.