Liviu Voinea, despre reducerea CAS si impozitarea progresiva: Impozitarea muncii in Uniunea Europeana este caracterizata, cu unele exceptii, de impozitul progresiv pe venit

de DP     HotNews.ro
Luni, 14 mai 2012, 11:55 Economie | Finanţe & Bănci


Oficialii Fondului au fost deja instiintati despre intentiile Guvernului Ponta de a reforma sistemul de fiscalitate, au declarat pentru HotNews.ro surse apropiate negocierilor. "In principiu au fost de acord, cata vreme tintele macroeconomice sunt respectate. Acum lucram la definitivarea calculelor, pentru ca sunt mai multe scenarii probabile", au mai spus sursele citate. Oficiali ai Guvernulului spun ca sistemul fiscal are nevoie de o reforma, el promovand in prezent inegalitatea (cota unica este in fapt un impozit de natura regresiva), fara a reusi sa creasca semnificativ veniturile bugetare nici macar in anii de crestere economica sustinuta. Cum stau lucrurile in UE si ce ar schimba de fapt noul sistem de impozitare?

Patroni:
-  Veniturile obtinute de patroni sunt de 2,37 ori mai mari decat cele obtinute de salariati.
- Totusi, 38% din patroni obtin venituri din salarii, ceea ce arata faptul ca actionarii sunt si angajati ai propriei firme. Din punct de vedere fiscal aceasta situatie nu este avantajoasa pentru ei, avand de platit impozite mai mari.
- Doar 18% din patroni obtin venituri din dividende.
Aproape toate firmele noi din Romania au un singur sediu. Proportia generala a noilor intreprinderi al caror sediu este locuinta managerului continua sa ramana inca extrem de mare. Aproape toate noile intreprinderi au un singur obiect de activitate. Proportia fondatorilor/managerilor noilor companii, cu varsta intre 40-44 de ani, are o crestere usoara- 2.8 p.p. fata de anul 2008, cea cu varsta mai mica de 30 de ani are o descrestere de 3.1  puncte procentuale. Din anul 2001 nivelul primar si cel vocational reprezenta impreuna o pondere de 20%, cel gimnazial pana in 40%, iar nivelul liceal si universitar aproximativ 40%, in ultimii trei ani depasind 50%.

  • Citeste si : Care clasa medie? Trei sferturi din companiile romanesti nou infiintate au o singura activitate si zero angajati. O treime dintre ele dispar dupa un an

Persoane fizice autorizate (lucratori pe cont propriu neagricoli):
-  Numarul lor reprezinta 7,5% din numarul salariatilor. Daca extrapolam la ansamblul economiei nationale, inseamna ca sunt peste 320.000 de PFA-uri.
-  Cea mai mare concentrare a PFA-urilor este in sfera veniturilor din meserii (42,5% din total) care cuprinde micii meseriasi (croitori, cizmari, frizeri, etc.). Alte zone de concentrare a PFA-urilor sunt in prestari servicii (include, printre altele, consultanta si turism rural) - 18,7%, comert - 5,9%, profesii liberale si drepturi de proprietate intelectuala - 3,7%, munci agricole - 2,8%.
-  Veniturile medii ponderate ale unui PFA reprezinta 92% din veniturile unui salariat.
-  Singurul venit semnificativ care depaseste media este cel obtinut din profesii liberale si drepturi de proprietate intelectuala (de 2 ori peste medie).





Lucratori pe cont propriu in agricultura:
-  Reprezinta 20% din numparul salariatilor (fara a fi salariati). Prin extrapolare rezulta ca avem aproximativ 860 de mii de lucratori pe cont propriu in agricultura.
-  La o prima vedere pare o sursa pentru cresterea bazei de impozitare, dar veniturile lor medii ponderate sunt doar 46,2% din veniturile salariatilor. Mai mult, venitul mediu al unui lucrator pe cont propriu in agricultura este chiar substantial (cu 20%) mai mic decat venitul mediu al unui somer.
-  Un sfert dintre ei obtin venituri din vanzarea de produse agroalimentare si din vanzari de animale (venituri peste medie in ambele cazuri).
- 20% obtin venituri din prestarea unor munci agricole. Aceasta categorie este incorect considerata lucrator pe cont propriu - cata vreme altcineva o plateste pentru munca prestata. De asemenea, restul obtin venituri din pensii si ajutoare sociale, ceea ce iarasi arata o abordare statistica gresita.
- Practic, doar un sfert din lucratorii pe cont propriu in agricultura sunt activi si desfasoara intr-adevar activitati pe cont propriu de pe urma carora obtin venituri.

Someri:
Poate parea surprinzator, dar numai 28% dintre someri obtin venituri din ajutor de somaj. Aceasta observatie ne conduce la doua concluzii:
- Numarul somerilor este in fapt de 3,5 ori mai mare decat numarul oficial.
- Diferenta o constituie persoane care desi presteaza diferite activitati aducatoare de venit prefera sa nu se incadreze in campul muncii. Implicit, inseamna ca exista factori care ii determina pe someri sa ramana in afara economiei formale. Printre cele mai importante surse de venit alternativ sunt: venituri de la persoane din afara gospodariei (pot include transferuri curente dar si venituri din economia informala), si venituri din vanzarea de valuta (aceeasi observatie).

Pensionari:
- Venitul mediu ponderat al unui pensionar este cu numai 1,6% mai mare decat al unui somer. Totusi, el reprezinta 58% din venitul unui salariat.
- 1% dintre pensionari primesc ajutoare pentru handicapati, 9% dintre pensionari primesc pensii pentru pierderea capacitatii de munca, 13% primesc pensii de agricultori.
- Numai 0,2% din pensionari obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor.
- Completarea veniturilor implica activitati diverse precum vanzarea de produse agroalimentare, prestari servicii sau chirii.

Citeste si:  Numar angajati si salarii la Stat versus sector privat. Rezultatele anilor de reforma

Observam urmatoarele discrepante:
  • In medie, un PFA plateste numai 8,6% din impozitul pe salariu platit de un salariat;
  • In medie, un PFA plateste 23% din contributia pentru pensii platita de un salariat;
  • In medie, un PFA plateste 62% din contributia pentru asigurari de sanatate platita de un salariat, desi in medie, un PFA castiga 92% din venitul unui salariat.

Referitor la situatia salariatilor, Romania are o distributie inegala, cu majoritatea salariilor brute fiind grupate in zona 1000-1500 RON, iar 73% din salarii fiind sub salariul mediu brut pe economie.

De la un nivel scazut de salariu rata efectiva marginala de impozitare este foarte apropiata de cea a detinatorilor de salarii mari. Exista si observatii statistice care inregistreaza rate substantiale mai ridicate decat media in zona salariilor mici.

Cota unica a contribuit la cresterea inegalitatii - cel mai mult au avut de castigat din cota unica salariatii cu venituri mari.

Intrucat rata efectiva marginala de impozitare este destul de ridicata pentru cei cu venituri mici, stimulentul acestora pentru munca (cel putin in economia formala) este scazut. Este mare in schimb stimulentul pentru munca al celor cu salarii mari, dar paradoxal acestia sunt foarte putini - 6% din totalul salariatilor au salarii brute declarate peste 4000 RON, ceea ce e greu de crezut totusi in realitate dar arata ca sunt alte cauze care mentin aceste salarii in zona economiei gri.

  • Scaderea CAS

Utilizand datele INSSE, si o schema de principiu a fluxurilor incasarilor la buget, pornind de la salariul brut (SB), se constata un grad relativ ridicat de sarcini fiscale si sociale care sunt impuse pe salariile brute, marginal mai mare in sectorul privat (58,7%) decat in cel bugetar (57,7%).

Modelul prezentat permite simularea impactului asupra economiei subterane a unor variante de masuri de politica economica in perioada de criza, bazate fie pe modificarea (reducerea) cheltuielilor bugetare, respectiv a veniturilor salariatilor din sectorul bugetar, fie pe modificarea unora dintre impozitele sau taxele care impovareaza firmele din sectorul privat, atat pe partea angajatului cat si a angajatorului.

De exemplu, masura reducerii cotei CAS-ului cu 10%, de la 31,3% pondere in salariul brut (10,5% pentru angajat si 20,5% pentru angajator) la 28,2%, ar genera in sectorul privat, conform simularilor pe baza modelului economiei subterane, o sporire a salariului brut in sectorul vizibil cu 2,1-3,4%, ca urmare a scoaterii la suprafata a unei parti a economiei subterane. In termeni de locuri de munca transferate din sectorul informal in cel formal, aceasta echivaleaza cu un plus de 68,1-112,2 mii salariati
Masura reducerii CAS se dovedeste astfel una utila dezvoltarii economice, mai ales in ceea ce priveste cresterea ratei ocuparii - cea mai importanta problema de durata a economiei romanesti. Iar veniturile bugetare nu pot creste, in mod sustenabil, decat prin cresterea ratei ocuparii.
  • Cum stau lucrurile in UE?
Impozitarea muncii in Uniunea Europeana este caracterizata, cu unele exceptii, de impozitul progresiv pe venit. La nivelul UE, in afara de Romania cota unica au Tarile Baltice, Slovacia, Cehia, Bulgaria - fiecare insa la nivele diferite.

Nivelul de conformitate cu cota unica originala variaza de la o tara la alta; Slovacia se apropie cel mai mult deoarece a introdus cota unica pe munca, venit si consum (TVA). Din moment ce cotele unice introduse in Europa de Est nu au multe in comun cu cota unica "ortodoxa", este discutabil daca argumentele originale in favoarea cotei unice (asa controversate cum sunt) se mai pot aplica in aceste cazuri.

Cota unica este considerata a fi o taxa pe consum pentru ca investitiile noi sunt exceptate din baza de impozitare - cel putin in propunerea originala a lui Hall si Rabushka. Din aceasta perspectiva, o taxa pe consum ar trebui sa conduca la un consum mai scazut, creand asadar stimulente pentru a economisi si a investi. Cota unica trebuia sa stimuleze economia pe partea de oferta. Rezultatele obtinute arata faptul ca in tarile unde a fost introdusa cota unica aceasta conditie nu s-a indeplinit, iar investitiile noi nu au fost exceptate de la impozitare.

Desi succesul cotei unice nu a fost demonstrat concludent in legatura cu cresterea veniturilor bugetare, unele tari continua sa se alinieze la moda cotei unice. Murphy (2006) ofera o explicatie plauzibila: cota unica este un obiectiv politic, nu o politica fiscala. Keen, Kim si Varsano (2006) cred si ei ca principalul argument pentru cota unica este in zona marketingului politic, ca un semnal catre exterior al unei schimbari fundamentale de regim; de altfel, sunt frecvente cazurile in care cota unica a urmat unei schimbari radicale de guvern, asa cum s-a intamplat de exemplu in Rusia, Georgia, Ucraina sau Romania.

  • In Romania cota unica a stimulat cererea, un studiu realizat de Voinea si Mihaescu (2009) arata ca 82% din castigurile suplimentare din cota unica s-au dus in consumul de bunuri curente.

Ungaria si Marea Britanie au doua cote de impozit pe venit, Polonia are trei, ca si Germania, iar Franta are cinci trepte de impozitare. Cea mai mare cota de impozitare depaseste 40% pentru un anume multiplu de salariu mediu (aproape de 3 pentru Polonia si Franta, si aproape de 6 pentru Germania). Exceptie face Cehia, care are cota unica asemeni Romaniei. Totusi, nivelul total al impozitarii este mai mare decat cel din Polonia sau Marea Britanie. E drept, in Franta calculele nu iau in considerare efectele primei pentru angajat (prime pour l'emploi - PPE). In plus, nu includ deducerea de baza de 10 la suta din venitul impozabil (cu o limita inferioara si superioara) sau deducerea suplimentara de 20%. Germania aplica o formula mai degraba decat un program de impozitare a venitului impozabil peste un anumit prag. Prima rata de impozitare legala peste pagul de baza in 2007 de 7.665 de euro este de 15,0 la suta, in timp ce rata marginala de top este de 45,0 la suta care se aplica venitului impozabil peste 250.000 de euro.

Remarcam de asemenea existenta unor deduceri substantiale pentru salariatii cu copii in intretinere. In tarile cu impozitare progresiva aceste deduceri sunt administrate prin declaratia globala de venit, care la noi a fost eliminata odata cu introducerea cotei unice.

Impozitarea progresiva are de altfel sens doar insotita de un sistem de deductibilitati prin care statul sa directioneze cheltuielile private in anumite domenii de interes (educatie, sanatate) sau sa recompenseze un anumit tip de comportament social (familiile cu copii de exemplu).

In ce priveste contributiile sociale, acestea variaza mult de la tara la tara. Totusi, iarasi cu exceptia Cehiei, ele au o anumita regresivitate si chiar sunt plafonate dupa un anume nivel de venit, lucru firesc pentru ca un angajat care contribuie la fondul de sanatate de 10 ori mai mult decat altul nu va primi de 10 ori mai multe sau mai bune ingrijiri medicale.



Angajatii cu venituri mari trebuie stimulati prin deductibilitati sa contribuie in sistemele private de sanatate si de pensii, desigur in mod facultativ nu obligatoriu, si nu dupa ce au contribuit cu acelasi procent ca si angajatii cu salarii mici la fondul de sanatate.

Este interesant de remarcat ca angajatii pe cont propriu (de multe ori comparabili cu PFA-urile noastre) au un nivel ridicat de contributii sociale, comparabil de multe ori cu cel al angajatilor si angajatorilor la un loc. Un aspect deseori omis in discutia despre impozitarea muncii este acela privind impozitarea averii. Averea este in mod normal rezultatul muncii (cu exceptiile legale precum mosteniri, donatii, castiguri de capital) si ar trebui sa existe o corelatie intre impozitarea acestora.

Tarile care implementeaza cota unica par inclinate si catre o impozitare scazuta a averilor: Cehia colecteaza doar 0,4% din PIB din impozite pe proprietate iar Romania colecteaza 0,7% (constant, an de an). Prin comparatie, Polonia colecteaza 1,2% din PIB, Franta - 3,5% si Marea Britanie - 4,6%. Impozitarea mai drastica a averii este o solutie de a impozita munca la negru sau economia subterana post-factum.

Fara sa existe o regula, observam totusi ca la nivel european predomina urmatoarele aspecte ale impozitarii veniturilor din munca:
-    Impozit progresiv pe venit, cu rate sensibil mai mici pentru cei cu venituri sub medie.
-    Globalizarea anuala a veniturilor si deductibilitati acordate in acest context (intre care: un nivel sub care nu se impoziteaza veniturile, si deduceri pentru familiile cu copii).
-    Gradul de fiscalizare al lucratorilor pe cont propriu neagricoli, desi ceva mai favorabil, este comparabil cu cel al salariatilor.   



O situatie diversa privind impozitarea averii, cu o mentiune pentru Franta si Marea Britanie care au un raport echilibrat intre impozitarea muncii si impozitarea averii.

Salariati:
-  Principala sursa de venit o reprezinta, evident, salariul, urmat de venituri in natura (de tipul tichetelor de masa) care sunt obtinute de 20% din salariati.
-  Numai 0,3% din salariati au venituri semnificative asimilate salariilor (de tipul sporurilor).
- Numai 0,5% din salariati obtin venituri din prestari servicii, meserii, profesii liberale si drepturi de proprietate intelectuala.

Datele utilizate sunt preluate din studiul: "Tratamentul fiscal al veniturilor din munca", coordonat de actualul secretar de stat din Ministerul Finantelor, Liviu Voinea.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3941 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    PSD ca un partid de stanga (Luni, 14 mai 2012, 13:30)

    roman [anonim]

    Ar trebui sa sustina impozitarea averilor mari, dar din faptul ca prefera sa mareasca impozitele celor care muncesc arata ca sunt de fapt reprezentantii celor care fura.
    • -2 (2 voturi)    
      :) (Luni, 14 mai 2012, 14:21)

      calin [anonim] i-a raspuns lui roman

      Si cei care au averi mari nu muncesc sau cum ca nu am inteles?
      Sau mai bine spus daca ai avere mare inseamna ca esti si hot?
      • 0 (0 voturi)    
        Comunistii urasc munca performanta (Luni, 14 mai 2012, 17:16)

        anti comunist [anonim] i-a raspuns lui calin

        Esti cumva usl-asi?
        Averea nu o faci din salariu, o faci din afaceri. Iar afaceristii nostrii de carton cu conturile in paradisuri fiscale nu vor plati impozite la statul roman.
        Comunistii sunt impotriva muncii si impotriva muncitorului performant.
        Cel care mai multe locuri de munca, are salariu mai mare pentru ca este bun, trebuie sanctionat cu un impozit mai mare. Daca este bugetar si se misca in reluare, are salariu mic si trebuie sa plateasca mai putin impozit pentru ca voteaza.
        Impozitarea progresiva si deduceri este ce au aplicat ei intre 2000-2004 cand au avut ce fura dar descuraja munca si incuraja evaziunea. Studiul de mai sus e cam varza,e pentru asistatii sociali ai usl-asilor care nu stiu nici macar sa citeasca.
        Omite sa spuna ca prin aplicarea cotei unice au fost scoase la lumina multe salarii la negru. De ce nu prezinta si aceste cifre?
        Impozitarea reala la PFA este 51,8% (nu pe medie cu impunerea la norma) si nu cat sustine dumnealui iar aparitia multor societati cu un singur obiect de activitate tocmai asta denota.
        Iar in povestile astea pentru prosti, uita ca in fiscalitate cu cat cresti mai mult impozitele cu atat se adanceste economia subterana.
  • +1 (1 vot)    
    pastrarea cotei unice (Luni, 14 mai 2012, 15:01)

    sorin [anonim]

    parca pastrarea cotei unice era una din promisiunile lui crin...
    Cine crede ca impozitula procentual nu e progresiv sa mai invete matematica.
    Sa se introduca treptele de impozitare ca in Germania, dar si nivelele sa fie in valori absolute egale cu cele din Germania.
    Adica la acelasi venit (exprimat in Euro) sa fiu impozitat la fel in Romania si in Germania.
    Si la fel sa se implementeze sistemul de deduceri, identic cu cel din germania. Ponta vrea sa ne ia bani mai mult ca in west , in conditiile in care statul roman da inapoi mai putin ca in est...
  • 0 (0 voturi)    
    Niste hoti ordinari (Luni, 14 mai 2012, 15:50)

    klaus [anonim]

    Tot incearca sa ne lamureasca ei ca vezi doamne e mai bine altfel... Cu alte cuvinte vor sa aiba bani mai multi la buget ca sa fure si ei mai mult... Nu ar fi frumos sa fure mai putin si sa ne lase pe noi in saracia noastra? Daca schimba impozitul si trece pe progresiv chiar o sa fiu dusmanul lor pe viata si cum oricum nu i-am votat nici nu o sa-i votez vreodata... Sunt de acord cu impozitarea averilor mari si e logic sa fie asa pentru ca se poate considera un minim necesar unei familii si calculat cuantumul respectiv iar peste sa se impoziteze dar umblarea la salarii e un rahat imens... O sa ia de cei cu salarii mari mai mult si o sa dea cei cu venituri mici ceva in plus dar per total Statul va fura mai mult... Cred ca in Romania lupta trebuie data pentru aducerea la suprafata a veniturilor si fluxurilor finanicare din economia gri si neagra...
  • 0 (0 voturi)    
    impozit progresiv (Luni, 14 mai 2012, 18:53)

    adv [anonim]

    Reflectii:
    1. Au romanii simtul disciplinei si responsabilitatii
    financiare colective? Cati romani declara de buna, sa zicem, veniturile realizate din inchirieri de imobile?

    2. Au romanii cultul muncii? Cati romani au doua servicii , cate mame de copii prescolari lucreaza patru ore pe zi. cati pensionari realizeaza venituri suplimentare? Acestea ar fi surse suplimentare de venit la buget.

    3. Impozitarea progresiva si reducerea CAS nu vor scoate la suprafata munca la negru insa vor pune presiune pe salariu mediu real care v-a scadea.
    In multe din aceste tari in care se aplica impozitarea progresiva nu exista salariu minim lunar stabilit artificial de stat ( timpul trece leafa merge, noi cu drag muncim). Se au in vedere salariul tarifar orar, si productivitatea muncii.

    4. Sunt pe sistemul contabil anglo - saxon care este mult mai simplu. Nici nu vreau sa ma gandesc ce va urma timp de un an de la inceperea aplicarii impozitarii progresive.

    5. In tarile in care se aplica impozitarea progresiva exista simultan obligativitatea completarii de catre fiecare familiei,de la badea Cartan pana la Ion Iliescu, a fisei de venit global mergandu-se pe incredere si buna credinta si avand la dispozitie un sistem informatic integrat.

    6. In calculul impozitului progresiv se au in vedere
    veniturile pe membru de familie raportate la veniturile totale ale familiei,si aditional facandu-se si o regularizare la sfarsitul anului. Sa zicem ca au 2000/8000 si sunt cinci clase progresive de impozitare. Pot opta ptr clasa III/V sau IV/IV. dupa cum considera ca ii avantajeaza mai bine.



    Deci nu dupa ureche!
  • 0 (0 voturi)    
    Cota (Luni, 14 mai 2012, 19:08)

    mihg [utilizator]

    Eu nu inteleg pana la urma de ce este atat de rau daca cota unica ii avantajeaza pe cei cu salarii mari. Din cate mai stiu si eu matematica cota unica este unica in procent, in valoare nu este. De exemplu, cel care are un salariu brut de 5000 de RON, lasand la o parte contributiile, plateste 800 de RON impozit, iar cel care are 1000 de RON plateste 160 impozit, neluand in considerare ca cei care au salariu de pana la 2999 RON beneficiaza si de deduceri. Avand in vedere acest simplu exemplu, de ce cei care au salariu mai mare ar trebui sa plateasca si mai mult? Iar dl Voinea decat compara cifre, fara a lua in considerare si motivele pt care cineva primeste un salariu mai mare...poate a invatat mai mult, poate munceste mai mult, poate este mai eficient etc. Iar treaba cu deducerile care se aplica in cazul impozitului progresiv eu il traduc din perspectiva mea, cum ca statul ma considera un cretin, nu stiu ce sa fac cu banii mei si ca trebuie sa-mi spuna el unde sa-mi duc banii...pensii private,educatie, sanatate etc. Iar cei care au facut averi mari nu cred ca le-au facut din salariu. In concluzie, nu pot sa inteleg rationamentul dlui Voinea, decat prin prisma faptului ca doreste si dumnealui vreo cariera politica si sa fie bagat mai mult in seama. Cred ca o sa reuseasca cu procentul de asistati din tara noastra..


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by