Expert Forum, o organizatie de tip think tank, si Mind Research&Rating, o companie romaneasca independenta de cercetare, au realizat o analiza a variantelor de reforma in sanatate, document care cuprinde si cateva solutii pentru cresterea veniturilor. Una dintre propuneri este extinderea "taxei de viciu" asupra berii, cu 0,15 euro/ hl/1 grad Plato, fapt care ar duce la cresterea veniturior la bugetul Ministerului cu 150 milioane lei anual. Potrivit raportului, cresterea finantarii cheltuielilor de sanatate din resurse private este o solutie viabila pentru rezolvarea partiala a problemelor din sanatate. Vezi in text propuneri de crestere a veniturilor publice in sistemul de asigurari de sanatate.

• Vezi in documentul atasat si propuneri de reforma pentru cresterea rolului sectorului privat si propuneri de rationalizare a serviciilor medicale si a cheltuielilor.

Sursele de finantare actuale

"Romania cheltuieste cel mai putin din Europa pentru sanatate", se arata in raport. Potrivit acestuia, in Uniunea Europeana, ponderea cheltuielilor cu sanatatea in produsul intern brut (PIB) a crescut continuu in ultimele decenii, media majorandu-se de la 6,4% la 9,9% in intervalul 1980-2009. Romania se situeaza la acest capitol pe ultimul loc, cu un nivel de 5,6% din produsul intern brut (PIB) alocat pentru sanatate in anul 2009. In perioada 2003-2009 cresterea cheltuielilor totale cu sanatatea a fost una marginala, de la 5,2% la 5,6%.

In majoritatea tarilor din Europa, principala sursa de finantare a cheltuielilor publice cu sanatatea sunt asigurarile sociale de sanatate. Din punct de vedere al cotelor de contributie la asigurari sociale de sanatate, Romania- cu 10,7%- se situeaza printre tarile cu cele mai reduse niveluri de impozitare din Europa. In Cehia contributiile ajung la 13,5% din salariul brut, in Slovacia la 14%, in Slovenia la 12,9%, iar in Bulgaria la 16%, se mai arata in raport.

In Romania, din totalul resurselor alocate sanatatii, 80% sunt publice, iar 20% private. In privinta celor publice, cele mai multe (85%) sunt administrate de Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS). In cazul celor private, in mare parte provin din plati directe, respectiv co-plati sau tarife pentru servicii. Principalele venituri publice destinate sanatatii sunt contributiile de asigurari platite de angajatori, angajati, pensionari, persoane fizice autorizate. In anul 2011 acestea au totalizat 15 miliarde lei, adica 2,6% din PIB.

Pe langa asigurarile sociale de sanatate, sistemul public de sanatate beneficiaza si de venituri din accizele pe tutun si bauturi alcoolice (taxa pe viciu) si din impozitul pe veniturile realizate de producatorii, importatorii si detinatorii autorizatiilor de comercializare din vanzarea medicamentelor a caror contravaloare este suportata, integral sau partial, de FNUASS (taxa clawback). In 2011, taxa pe viciu a generat venituri de 1,2 miliarde de lei, iar taxa clawback de 0,24 miliarde lei, ambele la bugetul Ministerului Sanatatii.

In afara veniturilor cu destinatie speciala, sistemul primeste si subventii de la bugetul de stat, adica din impozitarea generala. In anii 2010 si 2011 acestea au fost esentiale pentru acoperirea deficitului FNUASS, totalizand 5,5 miliarde lei, adica 15% din veniturile totale.

Propunerile Expert Forum

Potrivit raportului, situatia actuala (in care 6,8 milioane de contribuabili finanteaza cheltuielile cu 19 milioane de asigurati) nu este sustenabila pe termen lung, mai ales daca tinem cont de tendintele certe de imbatranire a populatiei si de tendinta de sincronizare cu nivelul cheltuielilor din statele Uniunii Europene.

• Contributiile persoanelor fizice autorizate si ale celor cu venituri din activitati independente ar putea fi aliniate la cota generala de 10,7%. O posibila propunere de crestere a veniturilor FNUASS este de a aplica si contributia de 5,2% asupra veniturilor persoanelor fizice autorizate si ale celor care realizeaza venituri din activitati independente. Extinderea contributiilor de sanatate ale persoanelor fizice autorizate si ale celor care realizeaza venituri din activitati independente la 10,7% ar aduce un plus de aproximativ 300 de milioane lei anual.
• O solutie consta in impozitarea uniforma a tuturor pensiilor, indiferent de cuantum, dar compensarea prin ajutoare sociale a contributiei persoanelor care, in urma retinerii, ar avea un venit net mai mic de 740 de lei. Un alt sistem ar putea lua in calcul compensarea diferentiata a contributiei pentru sanatate, in functie de transe de venit lunar, asemanator ajutorului de incalzire. Impactul bugetar al unei asemenea masuri ar fi un venit suplimentar anual la FNUASS de 2 miliarde lei de la cei 5,6 milioane de pensionari. In schimb, bugetul de stat ar trebui sa compenseze prin ajutoare sociale o parte a contributiilor platite.
• Ajustarea moderata a cotelor de contributie. Ajustarea cotelor de contributii de sanatate, initial la 12%, iar apoi chiar la 13%. O cota de 12% in anul 2013 ar conduce la venituri suplimentare de 2 miliarde lei, iar o cota de 13% in 2014 aproximativ 4  miliarde lei in plus fata de cele preconizate de Strategia fiscal-bugetara 2012-2014 pentru anii respectivi.
• Un plus de venituri din taxa de viciu. Daca "taxa de viciu" ar fi extinsa si asupra berii, cu 0,15 euro/ hl/1 grad Plato, veniturile suplimentare la bugetul Ministerului Sanatatii ar fi de 150 milioane lei anual.
• Subventiile de la bugetul de stat ar trebui sa fie cuantificabile, predictibile si transparente. Legislatia din domeniul sanatatii stabileste un numar de categorii de beneficiari ai pachetului de baza de servicii medicale scutiti de la plata asigurarii obligatorii. Bugetul de stat si bugetele de asigurari sociale ar trebui sa acopere contravaloarea scutirilor. In ceea ce priveste copii, elevii si studentii, raportul supune atentiei Guvernului practica din sistemul de sanatate olandez, unde bugetul de stat compenseaza anual fondul de asigurari de sanatate cu o suma aferenta primei de asigurare a persoanelor sub 18 ani. Si in Romania, in conditiile in care bugetul de stat transfera oricum sume importante pentru acoperirea deficitelor FNUASS, ar putea fi construit un asemenea mecanism predictibil si transparent, care, corelativ, sa incurajeze si participarea copiilor la invatamantul obligatoriu si la cel liceal. Mecanismul de calcul propus in raport prevede compensarea contributiei de 5,5%, calculata la cuantumul salariului minim pe economie pentru elevii din invatamantul obligatoriu, liceal sau profesional si pentru studenti. Sumele necesare se ridica la 1,56 miliarde lei, aferente anului 2012, luand in calcul salariul minim de 700 lei lunar si un numar potential de 2,7 milioane de elevi si 670 de mii de studenti.
• Cumulate, masurile propuse ar putea genera resurse suplimentare de 1% din PIB din anul 2014. Impactul bugetar al tuturor propunerilor pentru cresterea veniturilor publice in sistemul de sanatate se ridica la aproximativ 7,3 miliarde de lei. Cea mai mare parte provine din cresterea contributiilor de asigurari de sanatate la 13% si impozitarea tuturor pensiilor la valoarea integrala.