Banii retrasi din bancile grecesti pleaca in bancile din Londra si Elvetia. Restul sunt pusi "la saltea". EFG Eurobank a pierdut 12 mld euro, iar NBG, Alpha Bank si Piraeus, cate 8-9 miliarde

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 18 mai 2012, 10:33 Economie | Finanţe & Bănci


Panica deponentilor greci produce dureri de cap bancherilor, acestia asistand la retragerile consistente ale banilor, care iau drumul unor banci considerate mai sigure: Marea Britanie, Elvetia, Germania si tarile din Europa de Nord, scrie Les Echos. Nu numai grecii sunt ingrijorati de soarta economiilor lor, retrageri ale banilor din banci avand loc si in  Belgia, Franta sau Italia. Joi, guvernul spaniol a trebuit sa infirme existenta unor retrageri pe fond de panica din banca locala Bankia, aflata in dificultate.

Temerea cea mare este ca o iesire din zona euro a Greciei ar aduce in tara vechea moneda-drahma, la o valoare mult diminuata. Potrivit Reuters, care citeaza doua surse bancare elene, retragerile operate marti au fost la acelasi nivel ca cele de luni, adica peste 700 de milioane de euro. "Sistemul bancar grecesc este in pericol. Bancile se confrunta cu ceea ce e mai rau: retragerea masiva de bani", explica Arnaud Poutier, CEO al IG Markets Franta.

Bancile elene au pierdut 72 miliarde de euro din depozite de la inceputul anului 2010, adica aproximativ 30%, conform calculelor Thomson Reuters.

  • Cele mai mari cinci banci elene au pierdut 37 de miliarde de euro din depozite, adica 12 miliarde de euro pentru EFG Eurobank, si  cate 8-9 miliarde de euro pentru National Bank of Greece, Alpha Bank si Piraeus.
In februarie, ministrul de Finante de atunci, Evangelos Venizelos, spunea ca o treime din banii retrasi au fost transferati in Marea Britanie. Ceilalti au preferat sa ii plaseze in aur, in active imobiliare sau pur si simplu si-i tin la saltea.

Anul trecut au fost consemnate retrageri peste medie in cazul a 120 de banci europene. Cele mai mari s-au inregristrat in cazul Dexia (Belgia), de unde au fost retrasi 120 de miliarde de euro (echivalent cu PIB-ul Romaniei, pentu comparatie). KBC s-a vazut si ea confruntata cu retrageri consistente, iar din Franta au "plecat" din banci 90 de milioane de euro, cei mai multi de la bancile cu expunere pe Grecia: BNP Paribas si Credit Agricole. In Italia, retragerile au fost de circa 30 de miliarde de euro, majoritatea tot in favoarea bancilor din Italia.

  • Desi s-au facut teste de stress, acestea nu par sa fie foarte relevante, cata vreme scenariile luate in calcul includ retrageri masive din depozitele bancare.
Reamintesc ca BCE a facut o simulare pornind de la prabusirea pietei imobiliare, cu doar doi ani inainte ca ea sa pice cu adevarat. Testele au iesit perfect, bancile demonstrand pe hartie ca sunt capabile sa faca fata unei caderi masive a pietei. Realitatea a demonstrat ca viata reala e una si calculele de hartie, cu totul altceva.

Bancile au subestimat mai mereu interdependenta dintre lipsa lichiditatilor de pe piata si presiunile lor de finantare. Ele au ignorat sau tratat insuficient interactiunile dintre diversele riscuri si nu le-au integrat in mod consistent la nivelul de ansamblu al bancii sau grupului financiar din care faceau parte.

In ceea ce priveste selectia scenariilor, majoritatea simularilor de criza folosite de banci nu au avut ca scenariu de baza conditiile de piata extreme care au aparut odata cu declansarea crizei, ele cuprinzand de obicei socuri de amplitudine mai redusa (medie), cu efecte pe termen scurt si care nu aveau in vedere corelatiile dintre diversele tipuri de riscuri.

  • Cum se fac aceste teste de stress?

Astfel, inainte de criza, scenariile de simulari de criza (stress-test) considerate severe rezultau de obicei in estimari de pierderi nu mai mari decat castigurile realizate intr-un trimestru de activitate, in timp ce criza a demonstrat faptul ca pierderile reale au pus multe banci in situatia de faliment, acestea fiind salvate doar cu sprijinul financiar al statelor. O alta deficienta a modelelor de stress-test deriva din riscul rezidual al obligatiilor contractuale aferente liniilor de finantare oferite unor participanti la piata de securitizare sau din necesitatea acoperirii riscurilor reputationale aferente SPV-urilor din afara bilanturilor.

  • Simularea de criza pentru riscul de credit

In cazul riscului de credit, estimarea impactului deteriorarii indicatorilor macroeconomici se face din doua puncte de vedere:

- asupra cerintelor de capital (pierderi neasteptate) calculate conform abordarii bazate pe modele interne de rating avansat (IRB advanced); aceasta se bazeaza pe recalcularea indicatorilor de probabilitate de nerambursare (PD), pierdere in caz de nerambursare (LGD) si a activelor ponderate cu riscul (RWA) si a celorlalti parametri de risc, in cazul scenariului de criza;

- asupra cheltuielilor cu provizioanele (pierderi asteptate), care au ca efect diminuarea in consecinta a rezultatelor financiare ale bancii analizate.  Principiile utilizate in vederea estimarii impactului deteriorarii indicatorilor macroeconomici asupra cerintelor de capital conform abordarii bazate pe modele interne de rating avansat (IRB advanced) sunt urmatoarele:

- Pentru agentii economici (Corporate) indicatorii de probabilitate de nerambursare (default) PD au fost stabiliti pe baza senzitivitatii sectoarelor economice la efectele crizei:

¬ Sectoare cu senzitivitate ridicata: real-estate, constructii, textilepielarie, productia de materiale de constructii, productia de mobila, industria chimica si petrochimica, industria auto, leasing, transporturi si altele.

Pentru aceste sectoare, probabilitatea de nerambursare medie ¬ PD = 20%, aceasta variind pentru sectoarele individuale intre 15-25%.

¬ Sectoare cu senzitivitate medie: comertul cu amanuntul, hoteluri si restaurante, productia de hartie si produse din hartie si altele.

Pentru aceste sectoare, probabilitatea de nerambursare medie ¬ PD = 9%, aceasta variind pentru sectoarele individuale intre 5-15%.

¬ Sectoare cu senzitivitate redusa: industria alimentara si tutun, administratia publica, producerea si distributia de energie, telecomunicatii, sanatate etc. Impactul simularii de criza asupra indicatorului de probabilitate de nerambursare ¬ PD pentru clientii din segmentele Retail si Corporate se prezinta astfel:

- pentru retail factorul mediu de stress (multiplicatorul) PD este 4,8 in comparatie cu sfarsitul anului 2008;

- pentru agentii economici (Corporate) factorul mediu de stress (multiplicatorul) PD este 6,5 fata de anul 2008.

Pe langa cerinta de capital suplimentara de capital in situatia concretizarii scenariului de criza analizat, banca trebuie sa ia in calcul si impactul inregistrat asupra contului de profit si pierderi de catre cheltuielile cu provizioanele aferente cresterii creditelor neperformante.

  • Simularea de criza pentru riscul de lichiditate

Simularea de criza (stress-test) privind impactul riscului de lichiditate asupra contului de profit si pierderi al bancii are la baza urmatoarele premise:

- retragerea brusca a 20% din depozitele persoanelor fizice, a 10% din depozitele persoanelor juridice si a 30% din depozitele interbancare;

- lipsa lichiditatii pietei interbancare si aversiunea la risc a bancilor; singurele posibilitati de finantare existente pe piata au un cost suplimentar de 7 p.p. pentru RON si 4 p.p. pentru EUR;

- titlurile de valoare din portofoliul bancii (actiuni si obligatiuni) inregistreaza o reducere a pretului cu 35% in medie; in consecinta, vanzarea lor pentru obtinerea de lichiditati este amanata in perspectiva redresarii valorii acestora, fiind neprofitabila in comparatie cu varianta atragerii de resurse de pe piata interbancara;

- limita minima a indicatorului de lichiditate (active lichide/total depozite persoane fizice si juridice si interbancare) acceptat de banca centrala este 20%; utilizarea unei parti a rezervelor minime obligatorii pentru acoperirea retragerilor de numerar este permisa de banca centrala doar pe termen scurt, urmand ca nivelul acestora sa fie restabilit rapid.

  • Simularea de criza pentru riscul ratei dobanzii din banking book si trading book

Metodologia utilizata este urmatoarea:

- toate activele si pasivele senzitive la rata dobanzii (atat din bilant, cat si din afara bilantului) au fost distribuite pe intervale, in conformitate cu data de restabilire a nivelului ratei dobanzii, conform prevederilor actelor contractuale;

- s-au calculat diferentele dintre activele si pasivele din fiecare interval (GAP-urile);

- pentru fiecare scenariu, GAP-urile au fost multiplicate cu socurile respective si rezultatele au fost agregate.

Surse: Bank of International Settlements (2009) ,,Principles for sound stress testing practices and supervision - inal paper; website http://www.bis.org, pp. 2-18 Banca Nationala a Romaniei ¬Regulamentul BNR nr. 12/2009 pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR si al CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating¬, Monitorul Oficial Nr. 602, 31 august 2009, pp. 3-5 Comisia Europeana (2009). European financial supervision, Brussels, http://www.ecb.eu Smaghi, L., ¬Going Forward: Regulation and Supervision after the Financial Turmoil- International Conference of Financial Regulation and Supervision -After the Big Bang: Reshaping Central Banking, Regulation and  Supervision¬, Universitatea Bocconi, Milano, 19 Iunie 2009, http://www.ecb.eu









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





4394 vizualizari

  • 0 (6 voturi)    
    REFREN (Vineri, 18 mai 2012, 10:43)

    Lucian* [utilizator]

    Ce bine-mi pare ca ai luat teapa
    Ce bine-mi pare ca ai pierdut
    Ca toate hainele ti-au intrat la apa
    Ca nu mai ai nimic din tot ce-ai avut.
    Ce bine-mi pare ca ai luat teapa
    Ce bine-mi pare ca ai pierdut
    Ca toate hainele ti-au intrat la apa
    Ca nu mai ai nimic din tot ce-ai avut

    Sper sa nu ne cante nimeni refrenul asta.....
  • +2 (2 voturi)    
    k (Vineri, 18 mai 2012, 11:05)

    anonim [anonim]

    inceputul sfarsitului
  • +2 (2 voturi)    
    cand.... (Vineri, 18 mai 2012, 11:06)

    translativus [utilizator]

    ....credeam ca mai rau nu se poate, iata ca se poate.
    Panica este mai rea ca orice. Panicatul nu mai rationeaza ci doar actioneaza.
    Sa credem ca adevarata criza abia acum incepe?
  • +2 (4 voturi)    
    bancile n-au pierdut (Vineri, 18 mai 2012, 11:07)

    jack [anonim]

    /
    pentru ca nu erau banii lor, erau ai clientilor.
    si la cit de "user friendly" sint bancile grecesti... eu unul nu le pling de mila.
    • +1 (1 vot)    
      dar vor pierde clientii (Vineri, 18 mai 2012, 11:52)

      bbk [anonim] i-a raspuns lui jack

      Nu stiu citi bani mai au bancile grecesti in conturi, ca sa dea inapoi depozitele oamenilor, insa, la un moment dat, cind visteria se va goli, si vor trebui sa mai dea bani la deponenti, vor incepe sa declare creditele scadente anticipat, ca sa recupeze o parte din banii pe care i-au plasat (la alte banci sau clienti)

      Ori, in momentul ala o sa fie "veselie" la tot omul de rind care a luat un credit de la ei.
      • -2 (2 voturi)    
        Nu exista (Vineri, 18 mai 2012, 12:52)

        Michelangelo [anonim] i-a raspuns lui bbk

        "vor incepe sa declare creditele scadente anticipat". Nu poti ca si banca sa fortezi debitorii sa-ti achite anticipat un credit. Citeste un pic inainte sa scrii balarii de genul asta te rog.
        • 0 (0 voturi)    
          Surprize-surprize! (Sâmbătă, 19 mai 2012, 9:17)

          Bancherul [anonim] i-a raspuns lui Michelangelo

          Soc!
          Ba poti!
          Reciteste tu contractul cu atentie!
      • +1 (1 vot)    
        retrageri (Vineri, 18 mai 2012, 18:00)

        Eugen [anonim] i-a raspuns lui bbk

        Eu cred ca tu faci confuzie intre ce se intampla in Grecia - unde desi s-au retras multi bani nu sunt probleme cu rambursarile; si bancile din Ro cu capital grecesc.
        In Ro bancile grecesc sunt bine captalizate si au o lichiditate f buna...asa ca nu sunt probleme cu retragerile (care nu sunt semnificative)
    • 0 (4 voturi)    
      Bine bai ca sunt frendly alea englezesti ! (Vineri, 18 mai 2012, 11:59)

      .... [utilizator] i-a raspuns lui jack

      Poate nu stii cum a fost falimentata Islanda prin intermediul sistemului bancar controlat aproape in totalitate de catre UK. Nici acum nu se feresc de postura de hoitari ai bancilor aflate in dificultate mai ales ca PIB-ul UK depinde intr-o masura enorma de profitul bancilor.
      Sunt pline forumurile de manelisti care-si dau cu parerea despre cat de rai sau de puturosi sunt grecii fara sa se uite in oglinda intai sa vada cat de paduchiosi sunt ei insisi de au imputit toata Europa aducand la exasperare multe comunitati din Italia, Spania, Franta, Germania, UK, Danemarca, Finlanda, etc.
  • 0 (2 voturi)    
    mergeti pe o pista falsa (Vineri, 18 mai 2012, 11:42)

    mm [anonim]

    Nu mai puteti de grija grecilor!? Aflati mai bine unde pleaca deja banii din Romania.
  • 0 (0 voturi)    
    :) (Sâmbătă, 19 mai 2012, 9:15)

    Bancherul [anonim]

    o sa se duca toate bancile dracului!
    nu exista banci grecesti si banci negrecesti!
    exista banci de orice origine cu relatii intre ele!

    ghici ce urmeaza in 3 luni in Romania! ?

    :) ?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by