"Vreau sa va transmit ca economia de piata este o constructie sociala milenara, nu o chestiune spontana care se rezuma la cerere si oferta. Nu sunt de acord cu expresia: invata un papagal doua cuvinte, cerere si oferta, si il faci economist. Ironia este puternica. Un economist este un filozof al vietii economice sociale. Am participat la reconstructia Bancii Nationale din Romania si pot spune ca cel mai dificil lucru a fost acela de a gasi personal de calitate. Asadar, dragi absovelnti, totul incepe cu scoala si se termina tot cu scoala", a spus Guvernatorul Mugur Isarescu in discursul sustinut cu ocazia primirii celui de-al 13-lea titlu de Doctori Honoris Causa, la Constanta.
"Cred cu tarie ca scoala, cartea, cercetarea si rabdarea sunt cele mai puternice argumente in fata invaziei subdezvoltarii, dar si a crizelor de tot felul", a mai spus Isarescu, urandu-le absolventilor sectiei Finante Banci (promotie care va purta numele Guvernatorului BNR) "Cat mai multi bani sanatosi!". Disertatia Guvernatorului a fost legata de politica monetara post-criza, ale carei reguli s-au schimbat radical. "Inainte de criza, inflatia era cea mai importanta componenta a stabilitatii si, cat timp bancile centrale controlau cresterea preturilor, totul era in regula. In plus, toata lumea era de acord ca pietele dispun de capacitate de autoreglementare si autocorectie", a spus Mugur Isarescu.
Dupa cum se spune, a continuat Isarescu, e rau cu seceta, astepti sa vina ploaia, dar apoi incepi sa te temi de inundatii. "Fluxul masiv de euro a dus la o apreciere puternica a leului si, daca nu interveneam, s-ar fi ajuns la o paritate de 2 - 2,5 lei/euro. In perioada 2006 - 2008, am cumparat intre 10 si 12 miliarde euro, am triplat masa monetara si, evident, a crescut inflatia. (...). Criza a izbucnit intr-un mediu economic caracterizat prin niveluri reduse ale inflatiei, demonstrand ca stabilitatea preturilor nu garanteaza si stabilitate financiara", a mai adaugat el.
Curatarea consecintelor crizei (mopping-up) se dovedeste mult mai costisitoare decat interventia autoritatilor pentru limitarea sau corectarea dezechilibrelor intr-o faza timpurie. Intre masurile luate de banca centrala inainte de criza se numara promovarea unui curs flexibil, adoptarea strategiei de tintire a inflatiei, liberalizarea deplina a contului de capital, dar si majorarea rezervelor minime obligatorii (RMO) constituite de banci la pasivele in lei (20%) si valuta (40%). Comparativ, in unele state din zona euro si UE, RMO era si de 2%. Era perioada de glorie a creditului cu buletinul, toata lumea se moderniza, apareau supermarketuri, dar cresterea era nesustenabila. Totusi, masurile BNR au oferit tarii noastre o sansa, in criza, pe de-o parte prin evitarea unei crize bancare, datorita lipsei activelor toxice, si, pe de alta, prin pastrarea unui curs leu/euro putin volatil. In concluzie, dupa criza, solutia ideala este un mix corect intre politica monetara si fiscala, fara ca BNR sa fie subordonata politicului, considera Isarescu. Exista insa si o alta conditie - politica trebuie sa fie anti-ciclica, riguroasa in vremurile bune si de ajutor in vremurile rele, a conchis Mugur Isarescu.
Disertatia Guvernatorului a avut titlul "Politica monetara postcriza: Reconfigurarea obiectivelor si a instrumentelor"
Citeste in atasament prezentarea facuta de Mugur Isarescu
6
7
