Pentru urmatoarele 12 luni, cei mai importanti 171 CEO din Romania prevad cresterea coruptiei, deteriorarea mediului de business, amplificarea problemei exportului de forta de munca, ingustarea spatiului de crestere din cauza lipsei investitiilor si a scaderii puterii de cumparare,potrivit unui sondaj realizat de GFK si Fundatia Romanian Business Leaders in aprilie 2012. "Economistii anticipeaza un viitor in care ratele de crestere economica vor fi adesea subunitare, in care banii vor fi putini si scumpi, in care modelele de economie si societate se schimba. Statele sunt in competitie cu companiile pentru finantare, iar institutiile publice se reinventeaza pentru a-si pastra relevanta", spun autorii sondajului.

Cat de mult din toate aceste fenomene, cateodata extrem de relevante pentru Romania, fac parte dintre temele de agenda publica? Cat de mult este prezenta in mediile politice, de business sau in societate, in general, discutia despre directia in care ne indreptam nu in urmatorii 20 de ani, ci in urmatoarele 18 luni?

7% dintre liderii de business cred ca lipsa investitiilor va marca urmatoarele 12 luni, pentru ca accesul tot mai dificil la finantare si scaderea investitiilor constituie o problema pentru toti sefii de companii, indiferent de sector sau de pozitia in afaceri. Managerii prevad o potentiala adancire a crizei euro, o crestere a riscului pentru regiunea Romaniei si o scadere a investitiilor.

  • Bogdan Ion, Ernst&Young: Noi modele de crestere

Atat companiile romanesti, cat si cele straine din piata locala, au ca principala provocare mediul volatil "impus" de criza economica, ceea ce inseamna ca agilitatea este si va ramane cuvantul de ordine pentru ele. Cand ratele de schimb valutar fluctueaza si cresterea economica stagneaza timp de doua trimestre, perspectivele profitabilitatii devin tot mai modeste. Puterea de cumparare, aflata deja de cativa ani pe un trend descrescator si redimensionarea tot mai abrupta a cererii din Uniunea Europeana - principala piata de export pentru producatorii care dezvolta produse in Romania - determina in mod direct reducerea veniturilor. Mai mult, peste tot in lume, instabilitatea economica s-a rostogolit intr-un carusel al taxelor si al cursurilor de schimb care a provocat cresteri in lant ale preturilor cu materiile prime, utilitatile, iar in ultima instanta, ale preturilor bunurilor de larg consum.

Toate acestea au un impact direct asupra cheltuielilor, care, coroborate cu costul fortei de munca in Romania, limiteaza profitabilitatea si performantele jucatorilor din piata. Si, totusi, cum pot companiile creste in pofida pietei? Nu au la indemana alte instrumente mai puternice decat inovatia, investitia in idei noi, in solutii tehnologice si o abordare proactiva permite companiilor adaptarea in timp real la volatilitatea pietei si a consumatorilor. Ne asteptam sa vedem in continuare dezvoltarea unor solutii avansate si a unor produse care aduc o valoare adaugata mai mare clientilor. Insa, aceasta recalibrare necesita mult mai mult timp decat o simpla masura reactiva, precum taierea costurilor - solutia adoptata pana acum. Companiile au, in general, nevoie de cel putin 6-8 luni pentru a-si redefini si repozitiona modelul de business si, implicit, portofoliul de produse si servicii.

  • Trei sferturi dintre cei chestionati identifica coruptia ca un fenomen major in economie

Si cresterea incertitudinii, pe fondul deteriorarii serviciilor publice, scaderea increderii in administratie si in stat si a tendintei de risipa a banului public sunt factori cresc costurile pentru mediul de afaceri, care are de administrat o relatie ineficienta cu sistemul public. 75% dintre cei chestionati identifica coruptia ca un fenomen major in economie.

La sondajul anterior, efectuat in decembrie 2011 de catre IMAS, in ultimii cinci ani, 80% dintre români nu şi-au dorit să pornească o afacere, arată o cercetare IMAS realizată în decembrie 2011, la comanda Fundaţiei Romanian Business Leaders (FRBL). Potrivit aceluiaşi studiu, primele probleme de care s-au lovit cei care deţin deja o afacere sunt: „birocraţia din administraţia locală” (49%) şi „cererile de şpagă” (30%). O altă concluzie, edificatoare pentru situaţia start-up-urilor româneşti, este aceea că „lipsa capitalului de pornire” este principalul motiv pentru care românii nu au o afacere proprie (55%). Criza pare să fie un motiv pentru numai 23% dintre respondenţi.

  • Descarca si citeste din atasament sondajul integral al RBLS si GFK

O alta convingere a managerilor chestionati este ca lipseste spatiul de crestere, 53% dintre manageri anticipand o scadere a puterii de cumparare, insa recomanda ca solutie potentiala inovatia si dezvoltarea de produse cu valoare adaugata ca surse de crestere.

Studiul mai noteaza ca o tendinta de degradare a mediului de afaceri romanesc este confirmata in raportul Doing Business 2012, al Bancii Mondiale, care arata ca Romania a pierdut 7 locuri din cauza unor domenii precum deschiderea unei afaceri, numarul si costurile implicate de plata taxelor.

Principalele fenomene interne cu cea mai mare influenta asupra economiei, sunt alegerile parlamentare si locale, interzicerea accesarii fondurilor europene, instabilitatea politica si cresterea coruptiei. Principalele consecinte: stagnarea activitatii economice, instabilitatea, investitii reduse si stagnarea consumului intern.

Fenomenele externe cu cel mai puternic impact asupra economiei Romaniei in urmatoarele 12-18 luni sunt, in opinia managerilor intervievati, in ordinea importantei, urmatoarele: adancirea crizei din zona euro, scaderea economiei europene, explozia datoriilor suverane, cresterea preturilor principalelor matreii prime si recesiunea economica mondiala.

Scaderea investitiilor si plafonarea sau scaderea exporturilor sunt principalele consecinte ale acestor tendinte externe, in opinia celor intervievati. "Riscul pe care il vad este legat de o apreciere simultana si a euro fata de dolar, si a leului fata de euro, ceea ce ar putea duce la o crestere semnificativa a preturilor importurilor energetice, aducand presiuni inflationiste", explica Radu Craciun, director de investitii la Eureko.