Grecia se apropie periculos de tare de punctul din care nu mai exista cale de intoarcere. Statul grec nu va mai avea resurse pentru a plati salariile si pensile, iar bancile isi vor fi depasit plafoanele de atragere de lichiditati prin intermediul eurosistemului. In timp ce pe plan intern se inteteste incertitudinea economica si politica, la nivel international este pusa sub semnul indoielii capacitatea tarii de a ramane in euro.

Acesta a fost mesajul clar al notei secrete transmise presedintelui Republicii Elene, Karolos Papoulias, de fostul premier Loukas Papadimos la data de 11 mai, in ajunul ciclului de intalniri cu liderii politici pentru formarea unui guvern de larga coalitie, finalizate cu un esec si cu anuntarea unor noi alegeri pentru 17 iunie. Nota secreta a fost publicata de ziarul grecesc To Vima in editia de duminica si prezentata de Rador.

Liderii politici au fost informati in detaliu cu privire la inrautatirea dramatica a finantelor publice incepand cu mijlocul lunii iunie, cu privire la retragerile de depuneri din banci si la situatia fara iesire in care Grecia ar putea intra in orice moment, chiar si din cauza unui eveniment intamplator, arata documentul. Concret, in nota elaborata de Papadimos, care a provocat tensiuni politice deoarece nu a fost semnata de fostul premier si nici nu a fost publicata, se precizeaza urmatoarele:

A. Disponibilitatile Statului Grec

1. Potrivit estimarilor Contabilitatii Generale a Statului (8.05.2012), previziunea centrala cu privire la evolutia intrarilor (venituri fiscale si imprumut) si a iesirilor (cheltuieli si obligatiile legate de datoria publica) duc la concluzia ca disponibilitatile statului grec se vor reduce treptat de la circa 3,8 miliarde de euro, cat erau la data de 11 mai, la circa 700 de milioane de euro la 18 iunie, iar de la 20 iunie se vor situa la un nivel negativ de ordinul a 1 miliard de euro.

Insuficienta de disponibilitati ce se prevede pentru ultimele zece zile ale lunii iunie ar putea fi acoperita provizoriu prin obtinerea de capitaluri din rezerva Fondului Elen de Stabilitate Financiara, in valoare de circa 3 miliarde de euro.

2. Previziunea centrala a fost insa deja modificata in sens negativ deoarece la 10 mai, transa de imprumut acordata de UE a fost doar de 4,2 miliarde de euro fata de suma de 5,3 miliarde euro asteptata initial.

In plus, evolutia reala in ceea ce priveste veniturile fiscale se dovedeste a fi mai scazuta decat cea prevazuta, iar cresterea cheltuieluilor mai mare decat prevederile scenariului de baza. Prin urmare, se estimeaza ca statul grec se va confrunta cu mari dificultati in acoperirea chetuielilor sale in ansamblu, incepand cu mijlocul lunii iunie.

3. Incertitudinea economica si politica si noua perioada electorala vor influenta negativ evolutia veniturilor, in timp ce tinerea sub control a cheltuielilor va fi mai dificila. Prin urmare, problemele de lichiditate ale statului poate aparea la inceputul lunii iunie. Aceste evolutii vor ingreuna atingerea tintelor bugetare in urmatoarele luni.

4. De la sfarsitul lunii iunie si dupa aceea, posibilitatea statului de a-si finanta obligatiile depinde in totalitate de aprobarea acordarii urmatoarelor transe de imprumut de catre EFSF si FMI. Aceasta aprobare se va baza pe evaluarea aplicarii programului economic pe care troica o va face.

B. Depunerile bancare si lichiditatea din economie

5. Dupa cum se stie, lichiditatea sistemului bancar s-a restrans dramatic in ultimii doi ani din cauza (i) excluderii bancilor grecesti de pe pietele internationale si (ii) a marelui val de retragere a depunerilor. Concret, de la sfarsitul anului 2009 pana in luna martie 2012, depunerile au scazut cu 73,5 miliarde de euro. Aceasta evolutie corelata cu excluderea lor continua de pe piete face ca bancile grecesti sa se bazeze din punct de vedere al finantarii pe Banca Centrala Europeana si in general pe eurosistem. Totalul acestor imprumuturi se ridica la 122 de miliarde de euro.

6. De la inceputul lunii mai se observa din nou o scadere a depunerilor. De la data de 1 mai pana la data de 9 mai aceasta scadere a fost de circa 2 miliarde de euro. Daca retragerea depunerilor va continua in acelasi ritm ca urmare a incertitudinii economice si a ingrijorarii cu privire la o posibila iesire a Greciei din zona euro se estimeaza ca in trei pana la patru saptamani bancile isi vor epuiza plafoanele de imprumut in cadrul eurosistemului.

7. Evaluarea negativa in crestere cu privire la Grecia si contestarea capacitatii tarii de a ramane in euro de catre presa, analisti economici si banci internationale, in corelatie cu un eveniment neasteptat ce poate afecta negativ climatul economic si asteptarile cetatenilor, ascund riscul unei accelerari bruste a retragerilor de depuneri. O astfel de evolutie va avea consecinte dezastruoase asupra lichiditatii bancilor, asupra finantarii economiei si prin urmare asupra activitatii economice.

8. In concluzie, estimarile de mai sus fac si mai imperioasa nevoia de a se crea conditii de stabilitate si incredere.

In declaratiile sale facute catre presa straina - in special catre Wall Street Journal si CNBC - Papadimos a semnalat din nou toate riscurile care exista pentru Grecia din cauza temerii sporite ce exista in strainatate cu privire la evolutiile din Grecia. Insa, el si-a exprimat increderea ca iesirea Greciei din euro "este improbabil sa aiba loc", subliniind ca este vorba despre "un scenariu nedorit de nimeni".