Mai este off-shore-ul o solutie de optimizare fiscala? Ce tendinte anunta modificarile Codului Fiscal si cum putem deveni mai atractivi pentru investitori? Miruna Enache, Director departament Taxe al Ernst & Young, a discutat online cu cititorii HotNews.ro

In primul rand, depinde de modul in care intentionam sa utilizam acest off-shore. Exista anumite costuri de implementare si functionare care nu pot fi evitate. Ca sa dau un exemplu, desi nu este neaparat incadrat in definitia standard a unui off-shore, functionarea unei companii in Cipru costa intre 15 000-25 000 euro anual. Mutarea unui business oriunde inafara granitelor Romaniei tine de efectuarea unui studiu atent de oportunitati si costuri in functie de tipul de business si de destinatia finala a fondurilor obtinute.
Ca atare, o limita financiara nu exista, ci e nevoie de o analiza pentru fiecare caz in parte

Legislatia romaneasca este aceeasi in ceea ce priveste fiscalitatea pentru toti nerezidentii (cei care nu sunt rezidenti din punct de vedere fiscal): Codul Fiscal , Normele de aplicare si legislatia conexa. In plus, ca tara membra UE trebuie sa aplicam o serie de acte care sunt implementate la acest nivel. In ceea ce priveste identificarea expeditorului din documentele de transport, nu doar factura comerciala trebuie avuta in vedere, ci si documentele de achizite, comenzi si, in functie de modalitatea de transport (navala, terestra sau aeriana) sunt anumite caracteristici specifice determinate de legislatia internationala si de cea romana care trebuie avuta in vedere

Structurarea unui business din punct de vedere economic si fiscal trebuie sa tina cont de functionalitatea acelui business. Ca atare, este posibil sa se creeze o structura eficienta din punct de vedere fiscal, pentru distribuirea produselor, dar aceasta trebuie sa tina cont de legislatia privind preturile de transfer. E vorba de o serie de reglementari care exista atat in legislatia Romaniei cat si la nivel international -OECD, care reglementeaza vanzarile de produse si servicii intre firme afiliate. Modul in care profitul este recunoscut in tara in care se produc marfurile sau in alta tara depinde astfel de exemplu de activitatile economice efectuate in tarile respective. Ca atare doar infiintarea unui off-shore pentru distribuire nu este suficienta, dar este posibil sa se dezvolte o afacere la nivel international cu un centru de achizitii si vanzari situat intr-o tara in care impozitele sa fie la un nivel avantajos.

In general, orice structura de business are si o latura fiscala. Atunci cand fiscalitatea devine mai importanta decat businessul in sine, exista legislatie care permite autoritatilor fiscale sa corecteze structurile respective. Utilizarea prevederilor legale pentru a atinge un nivel de impozitare cat mai redus este permisa atata vreme cat in substanta, prevaleaza businessul.Nicio legislatie internationala nu interzice off-shore-urile, dar exista o lista neagra. Ca atare nici legiuitorul roman nu poate interzice off-shore-urile dar exista mecanisme de limitare a efectului utilizarii lor: legislatia privind preturile de transfer, tratatele de dubla impunere, prevederile anti-abuz.

Off-shore este un termen folosit in special in legatura cu jurisdictii foarte favorabile din punct de vedere fiscal (de ex. Bahamas, British Virgin Islands, Gibraltar, Jersey, Noua Zeelanda etc) Mai poate fi folosit si intr-o acceptiune mult mai generala, si anume pentru proiecte care au doua portiuni- una domestica (On shore) si alta externa (off shore) . In contextul Romaniei impozitul pe profit si cel pe venitul persoanelor fizicefiind la 16%, identificareaunei astfel de jurisdictii mai favorabile devine din ce in ce mai dificila. Mai mult, exista o serie de limitari privind impozitarea dividendelor si aplicarea unor tratate de dubla impunere care fac jurisdictii ca cele de mai sus ineficiente din punct de vedere fiscal pentru un roman. Se pot construi structuri mai complexe ( cu mai multe jurisdictii) dar este necesara justificarea din punct de vedere economic si juridic pentru a nu incalca princiiile fiscale din legea romana.

Conform unor statistici Eurostat privind trendul de impozitare in UE, Romania nu este una dintre tarile cu o impozitare ridicata. Sunt inaintea noastra din acest punct de vedere tari precum Olanda, Danemarca, Belgia, Suedia si Franta.Statisticile respective plaseaza chiar si Portugalia mai sus pe lista decat Romania. Totusi, Eurostat nu analizeaza contributiile sociale. Fiscalitatea din Romania nu poate fi considerata ridicata in contextul UE, iar investitorii straini prin intermediul asociatiilor din care fac parte isi manifesta mai degraba dorinta de a avea un mediu mai stabil din punct de vedere al legislatiei fiscale, cu mai putine modificari si aceea de a avea costuri mai mici legate de administrarea fiscala.Masurile pot fi in domeniul declaratiilor fiscale (in sensul reducerii numarului acestora si a simplificarii procesului) iar ceea ce si Guvernul isi doreste este eficientizarea sistemului e control si colectare. Nu este neaparat un lucru rau pentru contribuabil sa existe un sistem cu adevarat eficient prin care sa isi poata face platile in timp real si sa aiba o comunicare deschisa si onesta cu autoritatile fiscale

Optimizarea fiscala este legala. Evaziunea fiscala este ilegala. Atat timp cat se desfasoara o analiza din punct de vedere fiscal in paralel cu una de natura economica si juridica, se pot folosi prevederile privind eventualele scutiri sau structuri mai eficiente din punct de vedere fiscal.

Pot sa dau un exemplu in care Statul nu pierde: este vorba de facilitatile fiscale legate de parcurile industriale. Sunt acordate anumite reduceri de impozit dar ele au ca obiectiv (din punct de vedere al Statului) dezvoltarea unor anumite zone (ocuparea fortei de munca, venituri la bugetul statului din impozitele pe salarii, dezvoltarea infrastructurii etc). Este o optimizare fiscala in sensul ca firma plateste mai putine impozite -temporar sau permanent- dar aceasta ii permite sa isi dezvolte afacerea, ceea ce este in beneficiul autoritatilor locale.

O parte dintre modificari doar aliniaza legislatia existenta la legislatia europeana sau armonizeaza prevederile diferitelor titluri din Cod. Din acest punct de vedere clarificarea prevederilor precedente si armonizarea lor este un lucru pozitiv. In ceea ce priveste minusurile, proiectul nu este inca suficient de clar si contine anumite propuneri care ar putea fi mult imbunatatite. Totusi, trebuie mentionat ca numarul de schimbari din acest proiect nu este la fel de mare ca in alte proiecte similare precedente si exista un dialog cu mediul de afaceri care speram sa ne permita sa inlaturam din neajunsuri. Din perspectiva contribuabilului roman, introducerea unei serii de restrictii este principalul punct negativ

Proiectul contine o propunere de deducere in acest sens cu doua limitari: "creante preluate de la institutiile de credit" si "transferate/datorate de o persoana care nu este afiliata contribuabilului cesionar" . Aceste limitari sunt contestate de mediul de afaceri fiind considerate artificiale. Pentru ca este vorba de o deducere speciala acordata in ceea ce priveste cheltuielile cu provizioanele, nu este un caz singular constructia ei speciala.Totusi, in contextul economic actual, limitarea la tranzactii cu terti in primul rand pare sa faca aceasta prevedere inutila, iar limitarea la institutiile de credit poate creea anumite discrepante.

In UE exista atri care au chiar impozite mai mari decat in Romania-inclusiv in sistemul progresiv- dar care au incluse diverse deduceri care duc la o taxare neta mai mica. In plus, sistemul de inspectie si colectare a impozitelor este in unele tari mai bine pus la punct. Reducerea CAS poate fi o masura cu impact pozitiv dar trebuie analizata influenta asupra fondurilor deja insuficiente ale bugetului statului si modul in care este compensata diminuarea directa de o crestere indirecta prin imbunatatirea colectarii.

Problemele adresate sunt cele legate de armonizarea prevederilor fiscale de la un titlu la altul, in primul rand. In mecanismul de legiferare ar trebui sa existe la nivelul Ministerului de Finante un studiu de impact. Exista de asemenea un proces de consultari atat cu consultantii fiscali cat si cu mediul de afaceri. Acest proces este in derulare in momentul de fata si speram ca va fi unul eficace

Legislatia UE prevede o serie de limitari privind ajutorul de stat care vizeaza existenta unui echilibru intre facilitatile pe care le acorda diferite state pentru ca discutam de o piata unica. de aceea intr-adevar, anumite facilitati care au putut fi acordate pana in 2007 (scutiri de impozit pe profit) nu mai pot fi acordate. Dar exista o serie de fonduri UE dispinibile care ar trebui sa contrabalnseze aceste restrictii. Procesul de obtinere este unul reglementat si nu foarte facil,. Investitorii straini au astfel posibilitatea obtinerii unor facilitati dar mult mai dificil decat inafara UE

Cred ca Guvernul este bine intentionat dar o astfel de propunere trebuie analizata in detaliu din punct de vedere economic . Elemente precum mecanismul de impunere si impactul social economic trebuie neaparat studiate atat de autoritati cat si de mediul de afaceri.

Eu cand ma gandesc la Stat, nu ma gandesc doar la mecanismul bugetar ci si la societatile comerciale de stat. Acolo este necesar sa se faca anumite imbunatatiri de natura financiara si fiscala in modul lor de lucru si chiar sunt cateva demersuri facute in acest sens. Mai departe, se vorbeste foarte mult de optimizarea cheltuielilor bugetare, ceea ce ar trebui sa fie o prioritate pentru autoritati. Nu e vorba neaparat de o optimizare fiscala, cat de existenta unui set de masuri clare si bine tintite pentru a obtine un sistem de stat eficient.

Prin noua legislatie se limiteaza pe de o parte deducerea cheltuielilor de functionare, intretinere si reparatii (50%) si pe de alta parte se introduce limitarea pentru TVA-ul legat de inchiriere, leasing de astfel de automobile. Este clar un cost suplimentar pentru companii si poate avea chiar si un anumit impact asupra vanzarilor din domeniul automotive.

Aspectul pozitiv al proiectului este simplificarea procesului de declarare si plata a impozitului si speram ca in urma consultarilor MF cu mediul de afaceri se vor clarifica in forma finala a proiectului aspectele legate de plati astfel incat sa nu fie penalizate tranzactiile efectuate pe o piata de capital deja afectata de recesiune.

Pentru a determina impozitarea sau nu in Romania exista o serie de criterii in Codul Fiscal si in legislatia internationala (OECD si tratate) care trebuie analizate in functie de cazul practic.Astfel, doar existenta unui domeniu electronic este posibil sa nu genereze impozitarea in Romania. Conducerea afacerii si tranzactiile efectuate pot insa sa genereze un sediu fix in Romania care trebuie declarat si impozitat aici.

In ceea ce priveste utilizarea fondurilor dintr-un off-shore, retragerea lor pentru scopuri personale /private este un element generator de impozit in Romania. Deci, doar utilizarea lor pentru alte investitii (in capitalul unor firme) nu este taxata imediat in Romania.

Cu siguranta exista carti pe aceasta tema pe care va invit sa le consultati

Procesul legislativ porneste de la general spre specific: o initiativa in domeniul fiscal este analizata de juristii si specialistii Ministerului inainte de a fi difuzata ca propunere pentru consultare (pe site-ul MFP) In plus, ministerul stabileste intalniri cu consultanti fiscali si mediul de afaceri in vederea obtinerii observatiilor lor asupra proiectului.
La aceste intalniri participa reprezentantii firmelor mari de consultanta fiscala precum si cei ai asociatiilor profesionale de profil.

Daca o parte din activitate e desfasurata in Romania, atunci partea din salariu aferenta se impoziteaza in Romania. Daca salariul este un cost refacturat de firma straina unei firme din Romania (ca atare) de asemenea, se va impozita in Romania. Exceptia de la art.55 alin. 4 lit m este inca in vigoare.