Un raport publicat marti de Curtea de Conturi demonstreaza starea haotica de lucru din interiorul ANAF. Raportul analizeaza activitatea institutiei in perioada 2007-2009, cand presedintele institutiei a fost actualul ministru al Economiei Daniel Chitoiu, dar si activitatea sub Sorin Blejnar. Printre constatarile Curtii de Conturi amintim; un control intern ineficient, lipsa de colaborare intre structurile interne ale ANAF, lipsa unor programe informative esentiale in activitatea de executare silita, mentinearea in evidenta a datoriilor unor firme demult radiate s.a.

Citeste in atasament Raportul complet al Curtii de Conturi

Cele mai importante observatii ale inspectorilor Curtii:

• Lipsa unui program informatic in activitatea de executare silita, fapt care conduce la imposibilitatea evidentierii si administrarii eficiente a creantelor bugetare aflate in executare silita, in toate etapele pe care le implica aceasta - de la formarea si pana la stingerea debitelor. 
• Intre structurile de inspectie fiscala si cele de colectare nu exista o colaborare suficienta care sa conduca la un grad ridicat al incasarilor din sumele stabilite suplimentar la control;  insuficienta reglementare a criteriilor de selectie in vederea programarii pentru inspectia fiscala a contribuabililor, pentru o mai buna colectare a veniturilor statului;    ponderea majoritara in fondul de timp al inspectiei fiscale o detin verificarile fiscale pentru solutionarea cererilor de rambursare a TVA, in detrimentul verificarilor fiscale din proprie initiativa, bazate pe analiza de risc. 
• Nu sunt create conditiile necesare pentru realizarea interoperabilitatii interne a bazelor de date ale ANV cu cele ale ANAF si/sau externe cu bazele de date ale altor institutii, pentru ca ANV sa beneficieze de aceste informatii in timp real; 
• S-a constatat ca numarul total  de contribuabili aflati in evidenta si administrarea structurilor teritoriale ale ANAF nu este cel real, motivat de neidentificarea si  neinregistrarea in evidenta fiscala a tuturor persoanelor fizice care desfasoara activitati impozabile.
  
• In baza de date nu sunt salvari de stare la un moment dat, migrarile (transferuri de contribuabili) efectuandu-se cu intreg istoricul. Cu alte cuvinte, baza de date rulata la data efectuarii misiunii de audit nu este aceeasi cu cea rulata la finele fiecarui an  din perioada auditata. Cauza o constituie incapacitatea suportului tehnic IT de stocare/arhivarea a tuturor acestor stari. 
• de regula, fiecare dintre structurile ANAF pastreaza doar pentru  sine baza de date proprie, fara a permite celorlaltor structuri accesul la propriile informatii, deci fara a exista o colaborare consecventa intre acestea, fapt ce impiedica ANAF sa functioneze ca un tot unitar.
• Inexistenta la nivelul ANAF a unei evidente a sanctiunilor administrative aplicate.
• Aplicatiile informatice nu permit in totalitate administrarea eficienta a impozitelor si taxelor, respectiv nu este asigurata gestionarea informatizata a executarii silite in vederea standardizarii activitatii compartimentelor cu atributii de executare silita. S-au identificat disfunctionalitati ale aplicatiilor informatice PHOENIX', FISCNET, privind urmarirea si gestionarea activitatii de inspectie fiscala, actualizarea si dezvoltarea bazei de date unice cu rezultatele inspectiei fiscale atat la persoane juridice, cat si la persoane fizice, precum si ale aplicatiilor informatice: SACF;SAIVEN, RCNG si COD FISCAL.
• Deficiente privind monitorizarea achizitiilor intracomunitare: nevalorificarea tuturor informatiilor obtinute din  aplicatia Trafic Control, dezvoltarea insuficienta a aplicatiei informatice Trafic  Control prin nerealizarea pana in prezent a interoperabilitatii cu bazele de date ale ANAF; lipsa unei proceduri de lucru privind monitorizarea si controlul achizitiilor intracomunitare inregistrate in aplicatia  informatica Trafic Control.
• S-au constatat situatii in care agentii economici care  inregistrau obligatii fiscale au fost radiati fara ca organele fiscale sa se inscrie la masa credala.
  
• Nu s-au analizat si identificat contribuabilii care au depus fisele fiscale si nu au depus declaratia 100 privind obligatiile de plata datorate la bugetul consolidat, si care astfel  nu au achitat la buget aceste debite; 
  
• Nu s-au analizat veniturile declarate de persoanele fizice prin declaratia 200 pentru a identifica acei contribuabili care realizeaza venituri intr-un an calendaristic mai mari de 35.000 euro si nu au solicitat inscrierea ca platitori de TVA (sau, in cazul platitorilor de TVA, au declarat venituri mai mici decat cele realizate - analiza intre declaratia 200 si declaratia informativa 394);
• Exercitarea unui control managerial (intern) avand o capacitate limitata de detectare rapida a disfunctionalitatilor in activitatea de colectare a creantelor fiscale, fapt care afecteaza eficienta masurilor necesare pentru corectarea abaterilor si sanctionarea personalului responsabil. Majoritatea vulnerabilitatilor identificate de echipa de audit se manifesta pe fondul carentelor sistemului de control managerial intern. 
• Organele de executare silita nu au proceduri clare de lucru prin care sa fie reglementate operatiunile ce cad in sarcina fiecarui lucrator din cadrul acestui departament, astfel incat sa fie detaliate responsabilitatile si termenele precise de realizare a fiecarei sarcini. Procedurile/reglementarile existente sunt in general confuze, neclare si permit aplicarea masurilor de executare silita dupa criterii subiective;
  
• Nu exista proceduri interne care sa impuna o responsabilitate adecvata cadrelor de conducere care asigura colectarea.
• Preocupare redusa pentru depistarea persoanelor fizice care realizeaza venituri mai mari de 35.000 euro anual in vederea inscrierii acestora ca platitori de TVA
• Imposibilitatea identificarii reprezentantilor legali ai contribuabililor (in cazul firmelor fantoma), avand drept consecinta nerecuperarea impozitelor si taxelor cuvenite bugetului statului.
  
• Instituirea unui numar redus al deciziilor de masuri asiguratorii in raport cu numeroasele situatii in care comisarii au constatat debite/prejudicii importante in sarcina contribuabililor verificati;
• Posibilitatea ca unele masuri asiguratorii sa nu fie suficient fundamentate, sa fie contestate si astfel sa fie desfiintate in instanta; faptele de natura penala pentru care se estimeaza prejudiciul sunt identificate dupa o perioada mare de timp de la comiterea evaziunii fiscale
  
• Nu exista baze de date cu bunurile mobile si/sau imobile ale debitorilor. De asemenea, nu sunt incheiate protocoale cu unitatile administrativ teritoriale pentru schimbul de date cu privire la bunurile mobile si imobile ale debitorilor de raza acestora, iar in aplicatia informatica existenta in cadrul SIACF, informatiile privind sechestrele se introduc manual si nu asigura emiterea de rapoarte si situatii cu privire la aplicarea sechestrelor.
  
• Informatiile referitoare la conturile bancare ale contribuabililor nu se actualizeaza permanent,  ceea ce poate genera: neincasarea obligatiilor restante, transmiterea de popriri bancare pentru conturi inchise, cheltuieli de executare inutile si neeconomice, utilizarea ineficienta a resurselor umane.
  
• Aplicatia informatica de preluarea a Fiselor Fiscale nu dispune de facilitati de confruntare a datelor cu cea de evidenta fiscala. Diferentele in plus sau in minus intre datele din evidenta fiscala si Fisele fiscale depuse influenteaza valoarea creantelor fiscale datorate de contribuabili la bugetul consolidat. Aplicatiile informatice PHOENIX, DECIMP, SACF nu sunt adaptate in vederea imbunatatirii administrarii creantelor fiscale stabilite suplimentar de organele fiscale constatatoare. Deciziile de impunere nu sunt preluate in aplicatiile DECIMP si implicit in SIACF, aplicatii utilizate de organele de administrare fiscal. Introducerea cu intarziere a  debitelor suplimentare stabilite prin Deciziile de impunere,  inregistrarea eronata a sumelor, precum si neurmarirea acestor sume  si de catre activitatea de inspectie
• Aplicatiile informatice nu permit editarea de situatii privind evaluarea nivelului operativ al masurilor de executare silita.
• Aplicatia informatica nu permite stingerea creantelor fiscale la contribuabilii aflati in procedura insolventei la care ordinea de stingere difera de prevederile codului de procedura fiscala, procedura care se efectueaza manual, iar interventiile manuale pot genera alterarea informatiilor privind starea contribuabilului si necesita un anumit timp de prelucrare.