Drahma, moneda greaca, are o istorie de peste 3000 de ani. A fost moneda cu cea mai mare arie de circulatie din lume in timpul lui Alexandru cel Mare. Dupa reintroducerea monedei in 1832, toate "aventurile" moderne ale drahmei grecesti s-au incheiat prost. Exceptia a reprezentat-o renuntarea la drahma in favoarea euro in 2001, dar si acest capitol din istoria Greciei tocmai se rescrie, noteaza David Kotok pe blogul FinancialSense

Cea mai puternica hiperinflatie din Grecia a avut loc in perioada celui de- al doilea razboi mondial. Cresterea preturilor in perioada ocupatiei naziste a Greciei a atins cote dificil de imaginat astazi, la un moment dat grecii toparind bancnota de 100 de miliarde de drahme.

Dupa al doilea razboi mondial, grecii au facut o operatiune de denominare, schimband o drahma noua pentru fiecare 1000 de drahme vechi. Dupa 1973, si noua drahma se devaloriza constant, cursul ei in fata dolarului SUA ajungand la 400 de unitati pentru un dolar ( de la un curs de 30 drahme/dolar in 1954). In 2001, cand Grecia a aderat zona euro, rata de schimb oficiala a fost de 340 drahme pentru 1 euro.

  • Va exista o "noua" drahma? Daca da, cum va arata?

Banii au cateva caracteristici de baza: mijloc de schimb (intermediar al schimburilor), masura a valorii (etalon al preturilor), mijloc de economisire si acumulare (activ de rezerva) si mijloc de plata

Nimic din istoria greaca moderna sugereaza ca o drahma de tip nou va "bifa" oricare dintre aceste caracteristici. Istoria moderna a Greciei este una a inflatiei.

Desigur, orice nou guvern grec poate "forta" cetatenii sai sa accepte noua drahma ca plata a obligatiilor emise de catre respectivul guvern. Argentina a impus si ea un curs fix al pesos-ului de 1:3 in fata dolarului, chiar daca economia a avut de suferit multa vreme de atunci incolo. In anii `90 peso-ul (moneda argentiniana) era la paritate 1-1 cu dolarul, ceea ce a facut ca pentru argentinieni sa fie mai ieftin sa cumpere produse din import decat produsele nationale. Astfel, multe fabrici s-au inchis atunci, iar somajul a atins 30%. In anul 2000 un dolar a ajuns sa valoreze 3 peso, peste noapte, prin decizia Bancii Nationale Argentiniene. Multi oameni au murit atunci in proteste de strada, bancile erau baricadate cu garduri de protectie si pazite de Garda Nationala, conturile oamenilor au fost blocate astfel incat nimeni nu isi putea retrage banii de la banca (bani care oricum erau devalorizati peste noapte). Pe termen lung decizia a fost insa pozitiva, fabricile au reaparut, exportul a crescut, somajul a scazut.

Daca Grecia iese din zona euro si lanseaza noua drahma, perspectivele interne ale Greciei raman confiscarea prin impozitare a averilor, inflatie ridicata si tulburari monetare. Adica o repetare a istoriei grecesti.

Pentru cei din afara Greciei, lucrurile arata inca si mai rau. Detinatorii particulari de actiuni/obligatiuni grecesti si asa sunt loviti de criza si evita acum sa se mai incurce cu obligatiuni elene. Bursa din Grecia a fost decimata; declinul depaseste pierderile de pe pietele americane in timpul Marii Depresiuni.

Grecii datoreaza cateva sute de miliarde de euro institutiilor europene si internationale. Aceasta datorie nu poate fi platita din simplul motiv ca grecii nu au bani si traiesc de la o transa de imprumut la alta. Cine detine titlurile elene? In buna parte, institutii guvernamentale. Bancile si fondurile le-au vandut si in pierdere numai sa se vada scapati de ele. Aceste institutii pot negocia schimbari politice in schimbul acestor obligatii.

In cazul in care Grecia paraseste zona euro in mod unilateral, e foarte probabil ca ea nu va avea acces pe piata de ani de zile.

Nu in ultimul rand, se vorbeste despre riscul de contagiune. Una dintre primele "contaminari" pare a fi Portugalia, considerata a fi urmatoarea Grecie. Ramane de vazut daca piata are dreptate sau exagereaza. Vedem, de asemenea, semne de contagiune in Italia, Spania si chiar in Franta.

Nimeni nu stie cu certitudine daca Grecia va parasi zona euro. Multe se pregatesc de pe acum pentru Grexit, chiar daca public declara ca nu vor ca acest lucru sa se intample. Rezultatele electorale sunt insa imprevizibile si vor influenta cu siguranta pietele.

  • "Cand te afli in groapa, opreste-te din sapat" US News & World Report, 23 ianuarie CVI. III. 46

Liderii din zona euro au avut sansa de a se opri de sapat de mai multe ori pana acum. Cand Greciei i-a fost retrogradat ratingul de tara, cand i-au permis sa incalce regulile clubului "Euro" sau cu alte ocazii, dar n-au facut-o.

Ei au o alta sansa chiar acum, dar nu au reusit sa actioneze decisiv in aceasta directie.. Liderii din zona euro continua sa se extinda creditarea acordata Greciei. Europenii se tem de o contagiune a unei crize bancare, in cazul in care s-ar prabusi sistemul bancar elen. In fond, de ce si-ar tine orice deponent sanatos la cap economiile intr-o banca slaba, cata vreme ii poate muta la o banca sigura intr-o alta tara?

Deci, atunci cand esti intr-o groapa, nu mai sapa. Daca nu sunteti intr-o groapa, nu te duce acolo.